Nemulțumiți pe măsurile Guvernului Bolojan, pachetul 2, funcționarii din primăriile comunale au anunțat că intră în grevă. Primăriile din Bistrița – Năsăud însă vor lucra cu publicul. CE spun primarii:
Pachetul 2 de măsuri al Guvernului Bolojan lovește puternic în primării.
”Cu o medie a funcționarilor publici de 9,78 / primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25%. Din ceea ce a mai rămas după reducerea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece. Deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre toți bugetarii“, precizează SCOR, conform Biziday.
Mai mult, plata asistenților personali rămâne tot în grija primăriilor, deși se promisese preluarea lor de către Bugetul de Stat.
În acest context, funcționarii din primării au anunțat grevă, începând de astăzi. Angajații merg la muncă, dar nu lucrează cu publicul.
În Bistrița – Năsăud sunt nemulțumiri, dar nu se intră în grevă
Reporterii Bistrițeanul.ro au luat legătura cu primarii comunelor mici din județ, zona de câmpie, care ar fi printre cele mai afectate. Munca va continua, în ciuda nemulțumirilor față de Pachetul 2 de măsuri.
”Am vorbit cu angajații și vom lucra cu publicul. Noi oricum suntem șapte în Primărie, deși pe organigramă ar trebui să fim 12. Deci și dacă se reduce, tot ne-ar mai trebui funcționari ca să putem lucra așa cum trebuie.
Iar în ce privește parteas cu asistenții personali, anul acesta oricum cheltuielile sunt bugetate deja. Pe termen lung, da, e un impact major. Dar cel puțin pentru anul acesta, lucrurile sunt deja prinse în buget!” a declarat, pentru Bistrițeanul.ro, Andrei Ionuț Cămărășan, primarul comunei Silivașu de Câmpie.
Unii primari știu deja ce vor face pentru a avea mai mulți abni la buget.
”Noi oricum funcționăm, de vreo 3 ani de zile, doar cu 4 funcționari. Am zis că nu ne trebuie mai mulți. Așa că măsura asta nu ne impactează.
În ce privește asistenții personali, eu consider că nu ar fi nevoie de ei. Dar oricum, avem de unde face rost de bani pentru plata lor.
Adevărul e că eu unul mă bucur de măsura cu procedura de suspendare a permisului celor ce nu și-au plătit amenzile. Că eu am mulți în comună cu amenzi neplătite la regimul rutier. Și apoi, la fel- că nu mai putem elibera diferite acte dacă nua u plătite taxele și impozitele. Ei bine, uite că măsurile astesa aduc bani la buget. CĂ avem destui cu datorii, dar care beneficiau de acte și alte cele, deși ei nu-și plăteau dările.
Așa că prin aceste măsuri, vom avea bani la buget să plătim ce trebuie plătit și să funcționăm în continuare!
Așa că noi ne continuăm munca, nu ne impactează așa tare aceste măsuri!” a declarat, pentru Bistrițeanul.ro, primarul comunei Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Mate.
UPDATE:
Primăria Bistrița transmite că nu va intra în grevă:
„Având în vedere informațiile din spațiul public cu privire la greva din primării, vă transmit faptul că Primăria Municipiului Bistrița nu intră și nu va intra în grevă. Activitățile de relații cu publicul nu sunt afectate întrucât toate activitățile din instituția noastră se desfășoară în condiții normale”.
Coaliția de guvernare a decis ca pachetul al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar să fie împărţit în 5 pacheţele mai mici, pentru a putea trece mai uşor de CCR. S-a ajuns astfel la separarea măsurilor fiscale de aşazisele reforme, după cum urmează:
1. Măsuri de fiscalitate şi insolvenţă (Ex. cresterea impozitului pe proprietate);
2. Reforma administrației locale;
3. Reforma companiilor de stat (guvernanța corporativă);
4. Reforma în domeniul sănătății;
5. Reforma pensiilor speciale.
Revenind la reforma administrației locale care a determinat declanșarea grevei pe termen nelimitat a salariaților din primăriile comunelor și ale orașelor mici, trebuie spus că reducerea numărului de posturi nu înseamnă reformă administrativă.
Pentru asta e necesară o reformă administrativ-teritorială autentică . In acest sens există depus la parlament un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Asadar, reforma administrativ-teritorială a devenit o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică în care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)