O fascinantă și încă necunoscută istorie a unor figuri legendare de aviatori din Bistrița-Năsăud vă așteaptă s-o descoperiți la Muzeul din Bistrița. Aici sunt expuse documente inedite, fotografii, corespondență oficială sau impresionante resturi de aeronave. Puteți admira și costume ale unor aviatori din Al Doilea Război Mondial sau câteva spectaculoase aeromodele.
Expoziția Aviatori și avioane în Bistrița-Năsăud ne dezvăluie inclusiv legendara figură a colonelului Alfred Dahinten. A rămas celebru pentru deviza sa: „Să fim bărbați și cavaleri, în orice situație ne-am găsi”…
Alfred Dahinten s-a născut la Bistrița, în 1884. Și-a început cariera militară în armata austro-ungară în 1902, în Regimentul 68 Infanterie.
A absolvit Institutul Militar de Scrimă și Educație fizică, devenind ulterior instructor.
A fost avansat locotenent pentru vitejia demonstrată pe frontul rusesc, în Bucovina. A fost distins cu decorații importante, între care Medalia de Aur pentru vitejie și Crucea de Fier germană. După ce a obținut brevetul austriac de pilot la Wiener Neustadt, a devenit unul dintre piloții polivalenți ai vremii.
A zburat inclusiv ca observator pe dirijabile Zeppelin cu care a executat 20 de raiduri în largul Norvegiei.
A fost rănit în Galiția, în 1917, fiind numit ulterior comandant al Școlii de antrenament pentru piloții trimiși pe front.
După război, în 1920, a fost primit în armata română cu gradul de maior. A absolvit Școala de Pilotaj din Tecuci, primind brevetul românesc nr. 200.
A servit în Grupul 2 Aviație de recunoaștere, iar în 1928 este avansat locotenent-colonel. În 1929 preia comanda Grupului 2 de la Someșeni. Datorită competenței și devotamentului său devine o figură centrală a aviației militare din Transilvania.
A avut un rol important în revenirea în țară a Regelui Carol al II-lea, fiind omul de legătură la Cluj. În 6 iunie 1930, Alfred Dahinten l-a întâmpinat pe rege la Someșeni. Însă a refuzat să-i piloteze avionul până la București, conștient de problemele sale de vedere pe timp de noapte.
Alfred Dahinten l-a recomandat, în schimb, pe căpitanul Opriș care a dus misiunea la bun sfârșit.
În 1931, ca șef al Flotilei de Gardă, Alfred Dahinten apare ca martor în procesul lui Sikora, acuzat de spionaj pentru Rusia. În dosar era menționată și organizația culturală Schlarafia.
(Organizația Schlaraffia este o asociație internațională de limbă germană, cu un caracter cultural și recreativ, fondată în 1859, în restaurantul „Lazarus” din Praga, pe atunci parte a Imperiului Austriac.
Era celebră pentru parodierea ritualurilor cavalerești medievale. A apărut ca o reacție de protest a artiștilor și intelectualilor germani din Praga (în special actori de la Teatrul German) împotriva elitismului și snobismului aristocrației locale, care îi excludea din cercurile lor sociale. Organizația s-a extins în toată lumea unde existau comunități de limbă germană. În România, au existat filiale istorice importante, în Timișoara (Temesia), Sibiu (Hermannia) sau Brașov (Corona).
Un Reych local al Schlaraffiei a fost activ și în Bistrița, între anii 1925 – 1941. Se numea „Bistrița – Nossen” și avea numărul de ordine 254.
Alfred Dahinten a continuat să zboare și să participe activ la manevre militare, primind aprecieri directe din partea regelui.
A fost decorat cu numeroase ordine românești și străine precum Virtutea Aeronautică de Aur, Steaua României, Coroana României sau Vulturul Alb al Cehoslovaciei.
În 17 februarie 1932, colonelul aviator Alfred Dahinten se stinge, în urma unor complicații severe cauzate de o apendicită.
A rămas în memoria camarazilor și a istoriei aviatice drept un pilot desăvârșit și un lider respectat.
Despre expoziția Aviatori și avioane în Bistrița-Năsăud am stat de vorbă cu Daniel Georgiu, detectorist și membru în Asociația Prospectorii Istoriei BN, și cercetător dr. George Marinescu, șeful secției de Istorie la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
„Totul a pornit de la pasiunea lui Daniel Georgiu, colaboratorul meu, care a venit la muzeu prin 2017, cu câteva fragmente de aeronave prăbușite în diferite accidente aviatice”, a explicat George Marinescu.
În lunile care au urmat, au ieșit la iveală și câteva povești fascinante în legătură cu aceste accidente. Daniel Georgiu și George Marinescu au descoperit, treptat, figurile unor aviatori care au scris istoria zborului pe aceste meleaguri. O primă expoziție pe această temă – inedită la Bistrița – a fost realizată în 2019.
De atunci s-au adunat și mai multe informații care se pot constitui într-o secție distinctă a muzeului, dedicată aviației din Bistrița-Năsăud.
„Obiectivul final este realizarea unei expoziții permanente în cadrul muzeului. Estimez că expoziția se poate încă îmbunătăți. Iar în 2-3 ani, dacă găsim un spațiu potrivit, putem aduce alături de elementele arheologice descoperite de Daniel Georgiu și colaboratorii săi, și alte elemente din aeromodelism și planorism. Se pot adăuga detalii și povești despre parașutism. Poate și povești ale piloților de după anii 70…”, a completat George Marinescu.
Daniel Georgiu a evocat figura aviatorilor de seamă din perioada Bistriței interbelice.
„Avem o istorie aviatică fascinantă, datorită aviatorilor sași din perioada interbelică. Ne-au reprezentat în aviația regală cu demnitate și onoare”, a explicat Daniel Georgiu.
