Cât de greu se descurcau meșteșugarii în Bistrița anului 1900, dominată de sași și maghiari? Cum supraviețuiau concurenței „din partea străinilor” și vremurilor crunte? Aflăm din mesajul „primului și unicului român cojocar”. Tot el transmite o emoționantă rugăminte preoților din comunitate.
Daniel Georgiu – coordonatorul Holland.ro și unul dintre detectoriștii pasionați ai orașului – ne reamintește de farmecul anunțurilor de mică publicitate care puteau fi savurate în presa din Bistrița anilor 1900.
Un asemenea anunț este plătit și publicat de cojocarul Ioan Rebreanu.
„Din Bistriţa (ung. Besztercze), unde meseriaşii români sunt puţin sprijiniţi, ni se scriu următoarele:
Am onoarea a aduce la cunoştinţa onoratului public român, că sunt primul şi unicul Român măiestru cojocar în Bistriţă (strada »Schifferberggasse« nr. 7), şi fiindu-’mi concurenţa din partea străinilor mare, ca să pot şi eu ca Român esista între străini, care tot numai dela Români trăesc, mă rog pentru sprigioana onoratului public.
Eu din parte-’mi mă oblig că voiu servi cu cel mai bun lucru şi pentru preţurile cât s’or pute de moderate.
La mine se află tot felul de pieptare din cel mai bun material.
Rog pe stimaţii domni preoţi şi învăţători ca să îndemne pe popor a sprigini industria română”, transmite cojocarul Ioan Rebreanu…
ALTE Vremuri: Ce s-a întâmplat la Bistrița, în 22 decembrie 1989. Versiunea Ion Urcan
