Nu mai este un secret pentru nimeni: Faima breslelor și a meșterilor din Bistriţa a depășit granițele Transilvaniei, în perioada medievală. Bistriţa era un adevărat centru de iradiere economică şi culturală, iar meșterii de aici erau permanent solicitați să participe la construcția unor biserici şi fortificații în Moldova.
Mai ales că – pentru o anumită perioadă – districtul Bistriței s-a aflat sub autoritatea domnitorilor Moldovei.
Breslele din Bistrița erau atât puternice, încât și-au onorat cu brio comenzile, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică şi culturală a zonelor în care au muncit.
Specificul orașelor medievale era acela că erau înconjurate de ziduri, din cauza nevoii de securitate. Datorită faptului că meseriașii din Bistriţa erau buni şi renumiți, aceștia au fost solicitați deseori să lucreze la realizarea fortificațiilor marilor orașe din Transilvania.
În anul 1546, la cererea voievodului Moldovei, Petru Rareș, meșterul Ioan Maures din Bistrița începe reconstrucția bisericii din Roman.
Meșterul bistrițean a fost plătit de voievodul Moldovei cu 1.500 de florini. O sumă impresionantă, la vremea aceea.
De altfel, în curtea Bisericii de la Putna există un clopot cu o emblemă care atestă faptul că a fost turnat la Bistriţa.
În 1562 din Bistrița s-au trimis 5.000 de cărămizi pentru întărirea cetății Gurghiu.
În1567, meșteri pietrari pricepuți împreună cu lucrători zidari din Bistrița munceau la repararea cetății Chioar.
În 1583, principele Transilvaniei îi solicita magistratului din Bistrița să trimită 20 de zidari și 75 țiglari. Era nevoie de aceștia pentru construcția cetății Oradea.
Nici conflictele nu lipseau între meșteșugarii orgolioși. La începutul secolului al XVI-lea a izbucnit un conflict între tăbăcarii și papucarii din cetățile Bistrița, Brașov, Cluj și Sibiu.
Conflictul a fost aplanat în jurul anului 1520. Regele Ungariei, Ludovic al II-lea, a reușit atunci să-i liniștească pe meșteșugarii certați, delimitând sfera de activitate a fiecăreia dintre cele două bresle meșteșugărești.
ALTE Vremuri. Câteva amintiri despre sanatoriul din Colibița și domnitorul Ștefan cel Mare
Sursa @ Revista Bistriței / Dr. Dorin Dologa – „Bistrița medievală – aspecte economice”
Foto @ Arhivă / Bistrita de Altădată
