26.7 C
Bistrița
luni, iunie 27, 2022

BISTRIȚA: Concert aniversar în amintirea lui Tudor Jarda, la Sinagogă

Se împlinesc în această lună 100 de ani de la nașterea marelui compozitor român Tudor Jarda. Este prilejul perfect pentru ca profesorii și elevii liceului de muzică din Bistrița să ofere comunității un concert special.

Evenimentul se va desfășura la Sinagogă, joi, 17 februarie 2022, de la ora 17.00.

18 dintre cei mai talentați elevi ai Liceului „Tudor Jarda” vor urca pe scenă. Alături de aceștia, alți 16 profesori se vor implica în eveniment. 

Vă invităm la Concertul Aniversar „Tudor Jarda” din 17 februarie 2022, la ora 17, la Sinagoga Bistrița. Mulțumim prof. Răzvan Vasile pentru realizarea minunatului afiș și a programului de sală. Mulțumim prof. Ovidiu Patrașciuc pentru organizarea concertului. Mulțumim participanților și profesorilor coordonatori pentru că încă o dată, se dedică profesionalismului”, au transmis cei de la Liceul de muzică „Tudor Jarda”.

Vineri, în 11 februarie, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea marelui compozitor român Tudor Jarda. Primarul Ioan Turc, directorul Centrului Cultural Municipal Gavrilă Țărmure și profesoara Mărioara Buzilă au depus un coș cu flori la statuia din fața Liceului de Muzică „Tudor Jarda”.

Cine a fost Tudor Jarda?

Printre compozitorii români care s-au impus cu strălucire în viaţa muzicală românescă din ultimele decenii se numără TUDOR JARDA. A fost profesor, dirijor, etnomuzicolog și apreciat compozitor, care a intuit forţa artistică ce sălăşluieşte în creaţia populară.

Foto @ Centrul Judetean pentru Cultură Bistrita-NăsăudÎnclinaţia înspre valorificarea tradiţiilor autohtone şi aspiraţia de promovare a fondului arhaic al culturii româneşti au constituit coordonate şi în activitatea de dascăl, desfăşurată la Cluj, Târgu Mureş și Oradea.

Tudor Jarda s-a născut în Cluj-Napoca, la 11 februarie 1922, într-o familie care îşi are obârşia în ţinuturile Năsăudului şi ale Bistriţei.

Tatăl său era avocat, iar bunicul din partea mamei, Grigore Pletosu – a fost protopop în Bistriţa.

Tudor Jarda a studiat la Şcoala Normală de Băieţi, iar mai apoi la Liceul „George Bariţiu” din Cluj-Napoca. În paralel a urmat o Şcoală de Aplicaţie în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu şi de vioară cu Ionel Şerban.

Refugiat în 1940 împreună cu familia la Timişoara, Tudor Jarda urmează studii la Politehnică. S-a înscris, în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj, pentru studiul trompetei.

Reîntors la Cluj în 1945, îşi continuă studiile la Conservator în Compoziţie, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty.

După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în Orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948). În paralel a urmat şi cursurile Facultăţii de Filozofie.

În perioada 1948-1984, Tudor Jarda este profesor de Armonie la Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. 

Între 1961-1972 îndeplinește funcţiile de şef de catedră şi prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureş.

A fost directorul Operei Române din Cluj-Napoca între anii 1975-1981, urmărind în toţi aceşti ani promovarea muzicii autohtone.

Printre distincțiile primite de-a lungul anilor se numără:

  • Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler (2002);
  • Doctor Honoris Causa al Facultății de Muzică din Oradea,
  • Membru de Onoare al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca,
  • Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca ș.a

Dragostea pentru folclor a maestrului Tudor Jarda s-a concretizat în colaborări cu diverse formaţii de amatori: Corul din comuna Leşu – Năsăud, Ansamblul de fluieraşi din jud. Mureş, Corul Viva la Musica şi Ansamblul folcloric „Someşul” din Cluj. Sunt ansambluri cu care a participat la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, cucerind valoroase premii.

În 1955, împreună cu un grup din Bucureşti care dorea să refacă traseul efectuat de Constantin Brăiloiu în 1939, când s-a realizat o mare culegere de Folclor din Năsăud – Tudor Jarda i-a ajutat pe culegătorii de folclor să găsească interpreţi din Ilva Mică, Nepos, Leşu şi Şanţ.

În 1952 a fost la Leşu împreună cu Sigismund Toduţă şi Dariu Pop. Au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută şi sub numele de ,,privighetoarea din Leşu”, dar şi cântecele interpretate de localnici la fluiere şi trişcă.

Simţindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a înfiinţat un cor mixt, pe care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei şi bărbaţi, având şi acompaniament de fluiere.

În comună exista o formaţie de trişcaşi renumită în întreaga zonă. Cu acest cor a obţinut Premiul I pe ţară şi i-a dus faima pretutindeni. Se îmbrăca în costum popular, alături de leşeni, încât era greu să se deosebească de membrii corului.

Multe cântece şi strigături pline de satiră şi umor au fost principalele lui surse de inspiraţie pentru repertoriul a peste 40 de piese corale culese şi armonizate de el.

O mare parte dintre acestea îşi au originea în satul de la poalele munţilor de care s-a simţit atât de apropiat sufleteşte. Toate poartă amprenta graiului năsăudean şi frumuseţea aranjamentului muzical izvorât din talentul unui adevărat maestru.

Tudor Jarda a trecut în nefiinţă la 13 august 2007. A rămas în conştiinţa noastră ca unul dintre acei oameni care au făcut legătura dintre generaţia de vârf a culturii româneşti moderne şi generaţia contemporană.

Sursa @ Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Bistriteanul TV

Sponsorizate

FILEXPO oferă spații de expoziție de închiriat în curtea interioară! Au și spații generoase interioare pentru închiriat

Firmele care vor să-și facă produsele mai vizibile și să aibă parte totodată de un spațiu...

Ce să faceți dacă aspiratorul nu mai trage praful și murdăria cum o făcea odată

Dacă aspiratorul dvs. și-a pierdut aspirația, nu mai ridică murdăria sau a încetat complet să mai...

Avantajele garajelor prefabricate

Când se gândesc la un garaj, majoritatea oamenilor își imaginează o structură veche, amplasată în spatele...