25.9 C
Bistrița
duminică, iunie 26, 2022

FOTO: Stranie, melancolică și neconvențională. Fiica unui judecător protestant – evocată la Bistrița2

Era cunoscută pentru stranietatea sa, pentru veșmintele sale albe croite excentric și pentru teama de a socializa. Creațiile sale, multe dintre ele păstrate în sertare, au fost descoperite postum și a dezvăluit lumii întregi fuga ei de convențional… Criticată mult timp, a fost apoi reabilitată, fiind considerată precursoare a curentului imagistic și unul dintre cei mai importanți poeți ai Americii.

A crescut în sânul unei familii protestante și foarte conservatoare, tatăl ei fiind judecător și apoi senator al statului. Pasionată de litere, a luat lecții de latină și greacă, de pian, canto și grădinărit. Când încă nu împlinise 17 ani, familia ei a înscris-o la un seminar de fete, încercând să trezească în mintea tinerei interesul pentru religie, fapt care nu s-a mai întâmplat: Emnily Dickinson s-a îmbolnăvit după un an, s-a întors acasă și nu a mai revenit la seminar.

Două mari iubiri i-au marcat scriitoarei viața, deși ceea ce se spune se bazează mai mult pe speculații și prea puține date concrete. Cert este faptul că singurătatea ei autoimpusă și mai târziu, izolarea pe care o și aborda în majoritatea poeziilor sale, prin conținutul trist, par să confirme ghinionul de care a avut parte în dragoste, ambele iubiri murind înaintea ei și provocându-i scriitoarei o durere imensă.

A început să nu mai iasă din casă și nici măcar din camera ei, scria fără încetare pe orice colț de hârtie pe care îl găsea. Însă tot ce scria, păstra pentru sine, fără să permită nimănui să mai citească și fără să fie convinsă că poeziile pe care le scria aveau calitatea necesară pentru a fi publicate. În 1884 a murit nepotul său pentru care avea un devotament profund și special, acesta fiind considerat începutul sfârșitului. Doi ani mai târziu, în 15 mai 1886, bolnavă și aproape oarbă, a murit, opera ei fiind publicată datorită surorii sale, care a făcut tot posibilul ca talentul său să fie cunoscut în întreaga lume.

Compozitoarea și solista israeliană Efrat Ben Zur i-a dedicat un album întreg, mixând și așternând pe muzică versurile poetei – cum este și tulburătorul I’m nobody (Who are you? / Are you Nobody too? / Then there’s a pair of us! / Don’t tell! they’d advertise – you know! / How dreary to be Somebody! / How public – like a Frog / To tell one’s name – the livelong June / To an admiring Bog!), iar personalitatea ei a fost evocată chiar zilele trecute și la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița.

Ipostaze ale feminităţii în literatură” a fost tema disputată zilele trecute la Clubul Coşbook din cadrul Bibliotecii Judeţene „George Coșbuc” de elevele claselor a X-a, a XI-a și a XII-a, profil pedagogic de la Liceul de Muzică „Tudor Jarda”. Profesori coordonatori au fost Roxana Kovacs şi Alina Tomi care și-au invitat elevele să evoce figurile dominante ale literaturii române şi să o descopere totodată şi pe Emily Dickinson, reprezentantă de seamă a literaturii americane.

Activitatea a cuprins vizionarea unui film documentar despre viaţa şi opera scriitoarei, prezentarea unor aspecte inedite referitoare la creaţia acesteia, precum şi un moment poetic în care s-au implicat peste 20 de eleve.

Concursul de recitare m-a ajutat să aflu care este nivelul meu în ceea ce priveşte expresivitatea, dar şi limba engleză – pronunţie sau fluenţă. Cu siguranţă nu o să uit poezia „Dear March – come in”, pentru că am ales o poezie care aduce tema naturii, o poezie care mă emoţionează”, a povestit Daiana Feldiorean, elevă în clasa a X-a.

Atmosfera a fost una relaxantă, în care am putut să mă bucur de prezentarea colegelor mele, să discutăm deschis despre femeile din literatura română şi universală – scriitoare sau personaje, dar şi de poezia „Emily” a domnului director al Bibliotecii, Ioan Pintea, care s-a declarat un admirator al poeziei scrise de Emily Dickinson”, a precizat şi Luiza Poenar.

Dezbaterile au continuat cu rolul femeii în societatea secolului XX, dar şi în contemporaneitate, fiind aduse în discuţie personajele feminine din romanele româneşti interbelice, precum şi viziunea scriitorilor contemporani. Atât Monica Moisil (clasa a XI-a), cât şi Anamaria Rusz(clasa a X-a) au fost de părere că „activităţi precum aceasta contribuie la dezvoltarea personală” şi întregesc profilul adolescentului contemporan care îşi formează o cultură generală dincolo de rigorile şcolii – a precizat profesoara Roxana Kovacs

ARTICOLE SIMILARE

Bistriteanul TV

Sponsorizate

FILEXPO oferă spații de expoziție de închiriat în curtea interioară! Au și spații generoase interioare pentru închiriat

Firmele care vor să-și facă produsele mai vizibile și să aibă parte totodată de un spațiu...

Ce să faceți dacă aspiratorul nu mai trage praful și murdăria cum o făcea odată

Dacă aspiratorul dvs. și-a pierdut aspirația, nu mai ridică murdăria sau a încetat complet să mai...

Avantajele garajelor prefabricate

Când se gândesc la un garaj, majoritatea oamenilor își imaginează o structură veche, amplasată în spatele...