Ferestre zidite spre lumea de dincolo, cratițe zdrobite purtând numele unor femei – înrămate pe pereții unui aparent concasor, dar și o spectaculoasă frigăruie de metal cu roți… Sunt doar câteva din surprizele pe care ni le-a rezervat sculptorul Marcel Stanciu, în Galeria Rod de la Centrul Județean pentru Cultură din Bistrița.
Marcel Stanciu – originar din Dealu Mare, Târgu Lăpuș – este membru al Filialei Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici. Este și profesor de sculptură-modelaj la Palatul Copiilor din Baia Mare.
Zilele trecute, Centrul Județean pentru Cultură și Uniunea Artiștilor Plastici din România au inaugurat la Bistrița o surprinzătoare expoziție semnată de Marcel Stanciu.
„Inaugurarea acestei expoziții coincide cu doi ani de activitate culturală a Galeriei ROD. Este pentru prima dată când expunem lucrări de sculptură și este o bucurie să-l avem invitat pe maestrul Marcel Stanciu”, a precizat Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură, în deschiderea expoziției.
Despre artist a vorbit și Eugen Alupopanu, inițiatorul acestui demers, dar și Alexandru Gavrilaș, managerul Muzeului Județean Bistrița și prieten al artistului.
„Nu pot decât să-l felicit pe Marcel Stanciu pentru lucrările expuse în Galeria ROD – o galerie care face cinste orașului. Sunt lucrări noi și surprinzătoare, cu mesaje pline de creativitate”, a mai spus Alexandru Gavrilaș.
Curatorul expoziției, Constantin Țînteanu, a remarcat că este vorba de lucrări grupate în trei săli, având fiecare câte o temă. „Prima dintre săli se focalizează pe zona abstractă. Pornind de la niște fragmente de mobilier, Marcel Stanciu le reinterpretează într-o bună tradiție duchampiană.
De fapt, în ultima sală se observă și o evocare a lui Marcel Duchamp – foarte ludică. Oarecum în răspăr. Pornind de la roata de bicicletă a lui Duchamp, Marcel Stanciu face un fel de frigăruie cu mai multe roți – foarte reconfortant. Pentru că a îndrăznit să ironizeze istoria artei, Atunci când reinterpretezi marii idoli demonstrează că știi foarte bine unde ești și îți permiți să faci lucrul acesta”, a explicat Constantin Țînteanu.
Lucrările expuse în a doua sală l-au impresionat cel mai mult pe curatorul expoziției. Acesta a recunoscut că nu a mai văzut așa ceva.
„Seria aceea de cratițe emailate – zdrobite și concasate reprezintă relații de prietenie și familie. Fiecare are o poveste a ei, fiecare are un nume de femeie. Sunt personaje cu un caracter foarte puternic, unele – caricaturizate… Dar povestea este mult mai complexă. Marcel Stanciu nu ne oferă soluții. Nu ne spune ce să facem. Nici măcar nu trage semnale de alarmă. Ne arată cum privește el lumea. Fără să o judece…”
Istoricul de artă Vasile Duda s-a referit la bucuria de a trece de la structura constructivistă, puternică prin contur, a sculpturii tradiționale – la de-construcția și zdrobirea formei din sculptura contemporană.
Acesta a amintit și de dialogul care se formează între volumetria sculpturilor lui Marcel Stanciu, pe de u parte – suprafața și culoarea sculpturilor, pe de altă parte.
„S-a vorbit frumos și despre aceste ferestre zidite, ca perspective care se închid. Eu am văzut lucrurile și dintr-o altă perspectivă. În Egiptul antic se spunea că ferestrele sau ușile zidite era spații prin care treceau spiritele. Oamenii obișnuiți nu pot să treacă prin ușa / fereastra zidită, dar spiritele pot.
Cred că aeste ferestre zidite ar putea fi un obstaccol pentru lumea materială, rațională. Dar în același timp ele implică speranța trecerii spre o lume de dincolo… Avem ochi, dar nu vedem detaliile din jurul nostru, le pierdem, pentru că le ignorăm și nu reușim să prețuim lucrurile mărunte pe care le avem”, a mai spus Vasile Duda.
Marcel Stanciu are o activitate de peste trei decenii în sculptura contemporană românească. În expoziția de la Bistrița, artistul exploreazǎ granițele fluide dintre desen și tridimensional, dintre formă și sens.
Este vorba de un demers vizual ce îmbină ordonarea strictǎ cu o expresivitate subtilă și tulburătoare.
Marcel Stanciu a avut numeroase expoziții personale și de grup în România și în străinătate. Lucrările sale se aflǎ în colecții private din Austria, Germania, Franța, Bulgaria și Canada.
