POVEȘTI DIN SAT: Roata vieții

POVEȘTI DIN SAT: Roata vieții

Îi răsunau în urechi, cuvintele bunicului ei, care zicea că roata vieții se întoarce atât de repede, prea repede. Și că primim înapoi și noi, ceea ce dăm. Apoi, „cu ce pahar închini, cu acela ți se închină!”

 

– Ce faci, Dumitre, de unde vii?, îl întreabă Aurel, pe fostul lui coleg din clasele primare. Acesta venea pe marginea drumului, pe bicicletă, pedalând cu spor.

– De la mama. Am mai fost…

Aurel tresare. Ridică privirea de la roata bicicletei și îl privește în ochi pe Dumitru…

– Cum ?

Știa că mama lui a murit de câteva săptămâni și că nu avea cum să vină de la dânsa. Dar înțelege…

– Ce fain ai zis! Oricum ar fi, tot la mama mergem și când casa-i goală și mama-i în pământ, măi Dumitre !

Atunci începe să-ți pară rău că n-ai căutat-o mai des, cât a trăit… La oricare… Te-ai mai duce, dar n-ai la cine! Atâta-i de greu să vezi că nu-i cine să te mai aștepte c-o vorbă bună și să-ți deschidă  poarta !

– Da, Aurele, chiar și atunci când nu ne mai cunoștea, din cauza bolii și bătrâneții și ne zicea cine știe cum…! Numele nepoților nici nu-l putea spune.

– Mă, puneți-le țidulă pe cept, cu numele, că și așa nu le știu zice! Unde le-ați știut găsî? Nume de aestea…

Vezi, continuă Dumitru, de aceea eu o respect tare mult pe cumnata mea, care stă mai la vale de mama, câteva case. Atât de mult o grijit de ea! Îi drept că stă aproape și n-are serviciu, ca noi. Îi  ducea mereu mâncare, o îngrijea, o spăla ca pe un copil, o pieptăna și îi spăla hainele. Era mai mult cu ea. Și zâua, și noaptea, de câte ori… Și mama i-o îngrijit copilul, îi drept. Da, s-o împăcat bine amândouă, de cân’ o venit noră în sat. Îi străină, de departe… N-are nici mamă, nici tată. I-o murit. Și mama o fost noră, la  viața ei.

De câte ori o duceam în spital, cumnata mea stătea cu ea. Cum să lasi sângur un om bătrân? Sângur și al nimănui! De cum o dat semne de boală, tare greu i-a fost cu dânsa. Boala, bătrânețea, amestecate… Fugea, noaptea în spital, la lift, voia să plece. Nu știa unde e. Așa e boala asta. Zicea, săraca, că se duce să hrănească gâștele. Și, când mergeam pe la ea, nu mă cunoștea. Mă întreba când mă duce în armată. Ori dacă am fost cuminte, la școală. Eu, om bătrân… Îmi venea să plâng, așa, bărbat cum îs!

– V-ați luptat cu boala, cât ați putut. Și ea și ei…

– Îi bună la suflet, cumnata mea! Încă din prima zi, când a venit la noi, s-a ridicat de la masă, cu farfuria cu oase de pui și s-a dus direct la cușca câinelui care te rupea, nu că te mușca. Pe oricine… Eu am încremenit văzând-o la cușcă, fără ca măcar s-o latre Ursu.

– Dar mama ta, cum se purta cu nora?

– Păi, mama, nu bine! Auzi, când o început să uite, din ce în ce mai mult, orice vină o punea pe noră. Orice! Nu știu ce i-o rămas acolo, într-un colț de minte, cât îl mai avea!

– Uite, asta mi-a furat cerceii.

– Cine, Emilia? Păi ce să facă cu cerceii dumitale?, o întreba fratele meu, bărbatul Emiliei. Ce să facă cu cerceii dumitale? Ea are cercei. Fată n-are. La ce i-s buni ? Unde ți i-ai pus? De ce i-ai scos din urechi ?

– Păi, da, i-o luat… Știu eu!

– Doamne, mamă, ce vorbești!  Și nu crezi că se supără dacă te aude? Cum să te mai îngrijească? Noi suntem plecați la servici, până-n seară! O jignești! Ea ți i-o cumpărat. Cu mine…

Cumnata făcea ochii mari, nedumerită și revoltată. Până când acesta, furios, s-a apucat să-i caute în dulapul cu haine al mamei, unde știa că ea le îndesa pe toate. I-a găsit cerceii înnodați în mânecile unei cămăși, cu nod gros.

– Mamă, uite, eu ți i-am găsit! Să nu-i mai scoți niciodată din urechi! Niciodată, mama! Ce să faci cu ei ? Să-i pierzi? Ba, mai și pui vina…

– Apoi, îi drept că dacă îi port, nu mă mai doare capul… Am vrut să-i dau la cine m-a îngriji la bătrânețe, când n-oi putea să mă port… Oi ci greutate pe capu’ cuiva…

– Vezi, dumneata greșești! Păi acum, cine te îngrijește? Nu tot ea? Cine te spală și îți face de mâncare ?

– Da, noră bună, cum am eu, n-are nime’…! Mă îngrijește ca pe copilul ei! Vede oricine! Așa să-i deie Dumnzeu și ei o noră!

-Atunci, de ce o blestemi? Crezi că nu te aude? Te aud oamenii care trec pe drum. E bine așa, mamă? Eu îs dus la lucru, toți îs duși și ea te îngrijește. Uite, ce bujori ai în obraji !

– Cine? Eu? Cum? Daaa, îmi dă ce-i mai bun de mâncare, numa’ să scape de mine!

– Cum ai zis, mamă?, o întrebă fratele meu.

– Da, da, să fac tensiune și să mi se îngroașe sângele.

– Păi, ieri, unde ai fost, mamă ?

– Ieri? Am fost până în capătul satului, am trecut puntea și am ajuns la locul de pe Strâmturi.

– La cât te-ai dus?

– De dimineață tare.

– Și, cui i-ai spus? Ai lăsat ușa casei și poarta descuiată, te-ai luat și te-ai dus. Cât ai stat?

– Până după-amiază. Da, am vrut să văd dacă mă cătați! V-am băgat în spărieți! Să văd, vă pasă de mine? Și, cân’ n-oi mai ci…. !

– Dacă picai în apă? Puteai aluneca de pe punte, mamă, ori te lovea un motor, pe drum… De unde să știm noi pe unde umbli? Noroc că te-a văzut lelea Nazarica și ne-o spus.

– Nu, nu pic! Doară nu m-am suit eu și în podul șurii, după ouă, prin cuibarele din fân? Le-am adus în poală… Până m-o văzut fratele tău și m-o sfădit. Dacă pic, mor și gata!

– Nu mori, mama, că zaci în pat cu mână și picior rupt! Doamne ferește!

– Da’ de ce-ți ascunzi resturile de mâncare la căpătâiul patului? Dacă  vine careva și vede? Ce crede? Iar o superi pe Emilia!

Știa Dumitru de supărarea cumnatei lui. Abia îi trecuse. Știa bine povestea. Bătrâna fusese rău bolnavă. Nora o dusese la spital și stătuse cu ea acolo, nedezlipită. Obosită și nedormită că nu avea cum să nu fie, atâtea zile. Zile și nopți. Văzând că bătrâna e tot mai rău, la cei 90 și… de ani, a lăsat-o pe cealaltă cumnată, în spital, lângă bolnavă și a venit acasă, să facă curat în camera bătrânei. În camera și-n casa bătrânei. Se aștepta la ce-i mai rău.

Obosită, cine a mai întrebat-o pe ea dacă mai poate? Face curat în cameră, în casa toată. Dar la două zile, bătrâna vine acasă. Pe picioare… Își revine. Nu zice nimic, intră în curte, trece nervoasă, pe lângă ea, prin târnaț, intră în camera ei și începe a căuta. Nu vede curățenia, n-o interesează. Caută. Iar caută. Nu, nu gășește! Iar caută. Nu gășește și vine la feciorul ei, nervoasă.

– Asta, asta mi-o furat banii. Mi i-o furat.

– Ceee? Ce bani?

– Mi-o furat banii. Am avut bani, în cutia de medicamente.

Emilia rămâne buimăcită. Ridică din umeri. Habar n-avea de bani. Nu văzuse nimic. De aruncat, nu crede…

Bătrâna se întoarce. Caută. Caută și Emilia. Da. Găsește banii. Câteva bancnote. Mototolite, vârâte într-un ambalaj vechi, atât de murdar, că se mira și ea, cum de nu l-a aruncat. Putea să creadă că e gunoi. Putea să-l arunce în foc, fără să știe ce-i înăuntru.

Deci era atâta de bolnavă, în spital… dar cu toate acestea și-a amintit că are niște bani ascunși, în cutia de medicamente.

– S-a supărat Emilia, dar a iertat-o. E drept, mai cu greu. A iertat-o și a îngrijit-o până când a murit. În brațele ei. Cum s-o lase? Îi era rușine de oameni.

Asculta multe păreri ale celor din jur. Unii ziceau de bine de bătrâni, alții spuneau că toți sunt la fel. Noi ce să mai zicem? Le vedeam pe toate. Și pe cele bune și pe cele rele. Înțelegeam. Era mama noastră și era bătrână. Și bolnavă, pe deasupra… Și Emilia înțelegea multe.

Îi răsunau în urechi, cuvintele bunicului ei, care zicea că roata vieții se întoarce atât de repede, prea repede. Și că primim înapoi și noi, ceea ce dăm. Apoi, „cu ce pahar închini, cu acela ți se închină!”

– Poate, dacă nu era bolnavă, bătrâna n-ar fi fost atât de rea! Și la cei 90 de ani, ce să mai aștepți, măi Dumitre?

– Așa-i, Aurele! Așa-i! Îi drept că… la moartea mamei, cel mai mult s-o cântat nepoții! Ei și noi, feciorii mamei!

Iar la Emilia, toată lumea se uita cu drag. Cu drag și respect!

 

Sursa foto @ Maieru de altădată

FOTO/VIDEO – O comunitate din Bistrița-Năsăud este terorizată de urși de mai bine de o lună acum 6 ore - Localnicii din satul Cușma, comuna Livezile, sunt terorizați de urși de mai bine de o lună. Sălbăticiunile le-au mâncat animalele, le-au distrus culturile și îi „întâmpină” chiar pe ulițele satului când își duc copiii la școală. Autoritățile încă n-au găsit o soluție pentru această problemă.
De mâine se pot face donaţii pentru „Târgul de purici” acum 6 ore - Dacă aveţi haine care v-au rămas mici, jucării care vă prisosesc sau electrocasnice în stare bună pe care nu le mai folosiţi – de mâine le puteţi dona în cortul din Piaţa Centrală! Aici se deschide în weekend Târgul de Purici:
VIDEO – Vine frigul! Sfaturi ale pompierilor pentru a evita incendiile: acum 7 ore - Pompierii intervin, anual, la sute de incendii. Zeci dintre acestea sunt cauzate de faptul că nu sunt curățate sau exploatate corect coșurile de fum. Și cum vine frigul, pompierii bistrițeni s-au gândit să vină în ajutorul cetățenilor cu sfaturi. Și un scurt video:
Primele doze de vaccin antigripal au ajuns la Bistrița! acum 8 ore - Se fac încet pregătiri pentru sezonul rece. Iar pentru a face față bolilor specifice, în teritoriu a început împărțirea vaccinului antigripal. Primul lot a sosit deja și mai urmează trei tranșe.
Este sau nu potabilă „apa cu aur” de la Maieru? Ce spun analizele de laborator acum 9 ore - Apa cu aur de la Maieru este căutată de ani buni, în special de cei care au diferite probleme de sănătate. Autoritățile locale au captat izvorul și l-au dus în centrul comunei, pentru ca localnicii să se poată servi. Întrebarea care este pe buzele tuturor zilele acestea rămâne: este sau nu potabilă apa cu aur?
Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău: Pentru Klaus Iohannis au semnat cei mai mulţi români! Peste 2.200.000 acum 10 ore - Robert Sighiartău (PNL): România are şansa de a începe construcţia normalităţii. E timpul ca Republica tranziţiei haotice să ia sfârşit. 30 de ani i-au ajuns. Sfârşitul acestei Republici va veni odată cu plecarea guvernului Dăncilă şi sfârşitul PSD ca partid oligarhic şi partid-stat, aşa cum îl ştim. Va veni, sunt convins, o nouă Republică - a normalităţii şi moralităţii. Cu  Klaus Iohannis şi PNL.
Se fac angajări la MetGlass, Leoni, Casa Ema, Aquabis, Central Motors şi Transmixt! acum 11 ore - Noi locuri de muncă sunt disponibile, în această săptămână, la Bistriţa! Se fac angajări la MetGlass şi Leoni, Aquabis caută instalatori iar Pub The Bricks 1903 angajează bucătar, barman, ospătar și pizzer!
Gabriel Lazany, managerul SJU: „Le-aș da și 10 salarii numai să vină la Bistrița!” Despre ce medici este vorba: acum 11 ore - Managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița, Gabriel Lazany este dispus să ofere o primă în valoarea a 10 salarii pentru specialiști dispuși să vină la Bistrița. La această primă consistentă se adaugă și o garsonieră de serviciu. Despre ce medici este vorba:
Aquabis: Şapte localităţi din Bistriţa-Năsăud, fără apă acum 12 ore - Şapte localităţi din Bistriţa-Năsăud rămân astăzi fără apă, pentru câteva ore.
Ioan Turc: Administrația PSD a transformat Parcul Industrial în pistă de carturi! acum 13 ore - Liderul PNL BN a explicat în emisiunea LIVE Bistrițeanul.ro că ideea unui Parc Industrial îi aparține. Dacă ar fi fost făcut așa cum îl propusese el încă din 2006, Bistrița ar fi ”bătut” Oradea. ”Administrația PSD și-a bătut joc de Parcul Industrial. A devenit o pistă de carturi” a susținut Ioan Turc.
Metoda inedită pentru combaterea mitei ce ar putea fi aplicată la Spitalul Județean acum 14 ore - Cererea și oferirea șpăgii în Spitalul Județean de Urgență Bistrița este o discuție veche și întoarsă pe toate părțile. Managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița s-a gândit la o metodă de a-i responsabiliza pe pacienții tentați să vină cu atenții la medici.
ALTE VREMURI. Peste 35.000 de sași au fost somaţi, în septembrie 1944, să plece din Bistrița. Ca să nu fie împuşcaţi de ruşi acum O zi - În septembrie 1944, saşii din Bistrița erau somaţi să evacueze oraşul, fiind ameninţaţi că dacă nu pleacă, vor fi împuşcaţi de ruşi. 35.000 de sași au fost nevoiți atunci să-și părăsească – în doar câteva ore – locurile de baștină, gospodăriile și prietenii...
Zeci de copii din Bistriţa, încurajaţi – cu un cadou – să nu renunţe acum O zi - Zeci de copii din Bistriţa, Unirea, Viişoara, dar şi Susenii Bârgăului au primit câte un cadou, în aceste zile. Cei care au venit cu ideea şi-au dorit astfel să-i încurajeze pe copii să nu renunţe la educaţie… „Nu este în regulă. Elimpede că Statul nu îşi face treaba...!"
Ioan Turc: Pe Dealul Cocoș am putea avea un mic orășel, la standardele unei lumi civilizate acum O zi - Prezent în emisiunea ”Cunoaște-ți politicianul”, Ioan Turc a redeschis un subiect mai vechi. Cartierul tinerilor, propus de viceprimarul Niculae, versus micul orășel de pe Dealul Cocoș, propus de el. Liberalul susține că proiectul său s-ar ridica la standardele unei lumi civilizate. Proiectul lui Niculae ar fi unul de o mare aberație.
Doina Pană (PSD): Semnaţi pentru bunăstarea românilor. Pentru binele copiilor și nepoților noștri! acum O zi - Deputatul PSD Doina Pană îşi invită prietenii să semneze „Pactul pentru bunăstarea românilor”. Iniţiat de premierul Viorica Dăncilă – Pactul se doreşte „o garanție politică a continuării creșterii nivelului de trai al românilor în perioada următoare".