Eram sigur că la un moment dat va veni vorba în această rubrică și despre Anton Pann. Marele nostru folclorist și compozitor, autorul celebrei cărți Culegeri de proverburi sau Povestea vorbii – de la lume adunate și-napoi la lume date apărură pe la 1847. Volumul este cunoscut, pe scurt, ca Povestea Vorbii.
Dincolo de farmecul limbii vechi, cartea conține multe înțelepciuni populare durabile care sunt valabile și astăzi. Dintre acestea, una vă este desigur cunoscută tuturor: Călătorului îi șade bine cu drumul…
Numai așa poate fi. După cum bucătarului îi șade bine în restaurant, învățătorului printre copii și sportivului pe terenul lui, călătorului îi șade bine cu drumul. Și cu povestea călătoriei lui.
Câteodată gustul drumului este mai bun decât gustul apei. Iar cel ce are în sânge curiozitatea descoperirii se cere să își urmeze chemarea și să cunoască largul lumii.
Câteodată ne vine să folosim vorba asta și impropriu. După câte un mandat în care el s-a arătat netrebuincios comunității dând cu ștampila pe altul îi mai adresăm un gând: Călătorului îi șade bine cu drumul.
