În iarna anului 2026 ar putea demara procedura de achiziție pentru centura ocolitoare a Bistriței. „Vom prelua modelul Becleanului, pentru a urgenta derulare proiectului!”, a transmis ieri Radu Moldovan.
În primăvara anului 2023 începea studiul de fezabilitate pentru „Drumul de mare viteză Baia Mare – Bistrița – Dej”. Parte a acestui drum este și centura ocolitoare a municipiului Bistrița.
Începe studiul de fezabilitate pentru centura ocolitoare a Bistriței
În primăvara anului trecut, au început studiile de teren pentru același drum.
Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, președintele CJ BN, Radu Moldovan, a explicat stadiul centurii. Mai exact, studiul de fezabilitate al acesteia se va desprinde din proiectul mare. Autoritățile locale vor prelua demersul, după modelul Becleanului.
Astfel, în iarna acestui an, ar putea demara procedura de achiziție.
„Domnul primar Lazany, împreună cu ministrul Ivan, au fost în repetate rânduri la discuții cu ministrul Grindeanu și apoi cu ministrul Șerban. E aproape de finalizare povestea desprinderii / ruperii centurii municipiului Bistrița de studiul mare.
Perspectivele sunt septembrie anul 2026 de a finaliza studiul. Între timp, Primăria municipiului Bistrița și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud vor face o asociere – să vedem dacă se impune, din punct de vedere tehnico-juridic – și cu comuna Livezile și cu comuna Budacu de Jos.
Vom prelua pe modelul Beclean, implementarea proiectului. Adică procedura de achiziție și tot ce urmeză, le vom prelua, pentru a urgenta derularea proiectului legat de centura municipiului Bistrița.
Îmi doresc foarte tare ca în iarnă să avem procedura de achiziție”, a declarat Radu Moldovan.
Drumul expres Dej-Bistrița va urma traseul: Dej – Cuzdrioara – Ciceu-Mihăiești – Reteag – Uriu – Braniștea – Beclean – Șintereag – Blăjenii de Sus – Sigmir – Sărata – Monariu – Simionești – Buduș – Jelna – Ghinda – Livezile.
Motto:
“După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat!”
(I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută)
Celebra replică a lui Nae Cațavencu din piesa “O scrisoare pierdută” se potrivește perfect când vine vorba despre centura ocolitoare a orasului Bistriţa.
Incă din primul mandat de primar al lui Ovidiu Crețu, nu întâmplătoar acesta s-a cramponat de centura ocolitoare 2-Sud a orasului Bistriţa prin Padurea Codrisor. El a recunoscut că posedă teren în zona “Zăvoaie” pe unde urma să treacă centura 2-Sud. Iata ce declara Ovidiu Crețu înca în anul 2009, la începutul primului său mandat de primar: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea fostului primar, prioritatea nu era rezolvarea traficului de tranzit prin centura ocolitoare, ci modul in care această investitie putea să contribuie la cresterea valorii terenului pe care îl deține.
Pentru a-si duce la îndeplinire planul meschin Crețu a cheltuit bani publici demarând procedurile pentru avize, studii de fezabilitate si proiectare.
Evident, Ovidiu Cretu a fost susţinut în demersul său printre al alţii de Radu Moldovan, care s-a arătat indignat de blocarea proiectului lui Ovidiu Crețu.
Si iată că acum, “după lupte seculare” Radu Moldovan revine din nou cu un studiu de fezabilitate pe un nou traseu ales mai rațional.
N-am inteles… de ce , se merge din Sintereag prin Blajenii de Jos si de Sus, ca apoi sa se intoarca inapoi in Saratel, ca sa continue prin Monariu… si de ce de la Sintereag nu se mentine actualul drum gata modernizat, pe la Sieu Magherus- Cranimat ?! Care-i ” smecheria „.. sau ” avantajul ” ???
Consider că varianta optimă pentru inelul de centură al orașului este traseul prin nordul orasului. Deși necesitatea unei centuri ocolitoare este indiscutabilă, actualul traseu propus este ineficient și nerealist din punct de vedere tehnic și financiar.
Pentru a asigura succesul proiectului și obținerea finanțării ar, trebui să ne concentrăm pe o soluție ieftină și fezabilă. Varianta prin Nord, vizibilă clar pe planul prezentat, prezintă avantaje competitive majore față de traseul prin Budacu de Jos:
Costuri reduse semnificativ: Execuția prin Nord ar costa doar o patrime din suma necesară traseului actual, datorită reliefului și a numărului redus de obstacole.
Eficiență geografică: Traseul de Nord este de aproximativ două ori mai scurt decât varianta pe care se insistă în prezent.
Fezabilitate tehnică: Există mult mai puține bariere pe acest parcurs, ceea ce simplifică implementarea și reduce durata lucrărilor.
Chiar dacă dezvoltarea unei centuri prin zona Budac poate rămâne un obiectiv secundar, prioritatea zero trebuie să fie Varianta de Nord, fiind singura care răspunde criteriilor de eficiență economică și utilitate imediată.