25.9 C
Bistrița
duminică, iunie 26, 2022

Bistrița-Năsăud, un județ-magnet pentru calitatea vieții

În 2027 județul nu va fi probabil în topurile naționale de venituri nete pe cap de locuitor. Însă are deja multe atuuri pe acest palier. Ne referim la costuri reduse, biodiversitate, investiții în sănătate, infrastructură și învățământ.

Beneficiind de reorientarea preferințelor de viață în context pandemic, cu resursele europene din viitorii ani, județul poate avea zone-magnet pentru cei care cauta o viață cu suficiente oportunități…

Astăzi are loc dezbaterea publică a Strategiei de Dezvoltare a județului.

Documentul poate fi accesat AICI.

Specialiștii care au realizat Strategia de Dezvoltare a județului – coordonați de lectorul universitar Cornel Ban – au conturat o viziune aplicabilă până în 2027:

1. Tranziția spre industrie și servicii bazate pe cunoastere și tranziția verde

Viziunea noastră pentru 2027 este informată de prezumția că dezvoltarea pe bază de deprinderi medii și industrii cu valoare adăugată medie duce, în timp, la stagnare pe fondul marilor tranziții care au început în economia europeană.

Construind pe bază atuurilor existente și folosind o strategie bine articulată și implementată prin intermediului Comitetului Județean de Implementare, Monitorizare și Evaluare, este imperios necesar să se pună bazele unui model de creștere hibrid. În care specializările industriale tradiționale să înceapă să funcționeze în sinergie cu motorul economic al tuturor zonelor cu venituri mari din Europa: economia cunoașterii.

Viziunea noastră pentru 2027 este cea a unui județ în care dezvoltarea industrială începe să facă joncțiunea cu economia cunoașterii pe calea unui hub axat pe electromobilitate și economie circulară, precum și printr-o serie de politici publice legate de digitalizare, educație, formare și infrastructură.

2.  Tranziția spre agricultura de cluster, viticultura medie-premium și zootehnia moderna

Dată fiind dispunerea predominant rurală a județului am creionat o viziune aprofundată pe agricultura. Propunem un județ care iese din blestemul agriculturii fărâmițate și incepe să aibă primele aglomerări organizate (clustere) agricole și viticole. Acestea trebuie dotate cu hub-uri de logistică, procesare si consultanță de specialitate, atât de necesare profilului agiricultorilor medii din județ. Ei sunt talentați la agricultură și zootehnie tradițională, dar nepregătiți să facă față birocratiei, coordonării pentru a livra cantități mari în extrasezon și fără abilități de identificare a oportunităților din piață.

Vedem în acest sens măsuri ale autorităților județene care să ducă la o specializare crescândă pe hrană bio și gourmet cu certificare DOC, agricultură si silvicultură de tip regenerativ, și folosirea terenurilor lăsate necultivate – în scopul captării carbonului prin programele de reîmpădurire susținute de finanțări europene, dar și private (piata de certificate verzi). În paralel cu ancorarea sectorului în proiecte enoturistice, viticultura trebuie să facă tranziția spre nișa medie-premium și biodinamica în care intra azi vinurile din Europa de Est.

În fine, dat fiind că direcția de reglementare europeană în era încălzirii globale este forțarea zootehniei să își reducă amprenta de carbon, sunt necesare măsuri de asistență pentru fermele zootehnice care să facă tranziția spre gradul maxim de decarbonizare permis de natura acestui sector.

3. Un județ-magnet pentru calitatea vieții


În 2027 județul nu va fi probabil în topurile naționale de venituri nete pe cap de locuitor. Însă are deja multe atuuri pe acest palier. Ne referim la costuri reduse, biodiversitate, investiții în sănătate, infrastructură și învățământ. Beneficiind de reorientarea preferințelor de viață în context pandemic, cu resursele europene care se întrevăd până în 2027, județul poate avea zone-magnet. Mai ales pentru cei care caută o viață cu suficiente oportunități, dar cu un aport suplimentar de mediu sănătos, servicii de sănătate, cultură și învățământ accesibile și pe care se poate conta. Toate acestea – în condiții de proximitate față de poluri dinamice dar scumpe cum ar fi Clujul.

În acest sens vedem în județ un centru de cercetare și pregătire medicală aferentă medicinei de urgență aeropurtate (tip medevac). Dar și a altor zone de specialitate, prin programe de residențiat în parteneriat cu UMF Cluj sau Târgu-Mureș.

Vedem un sector turistic care face din Bistrița-Năsăud o sursă de bune practici pe sustenabilitate și turism cultural, cu un patrimoniu urban și rural cuprins în mari programe de restaurare și revitalizare. Cu un sector HORECA care va începe să iasă din paradigma hotelurilor și pensiunilor fără caracter și concurând ineficient pe cost, spre spații de cazare și etno-gastronomie în clădiri de patrimoniu și/sau noi dar sustenabile și estetic construite și decorate.

Nu în ultimul rând, propunem viziunea unui județ care crește incluziv si sofisticat cultural, atacând frontal problemele sărăciei, accesului precar la servicii de sănătate, poluării, dezvoltării sub potențial a sectorului cultural și a peristenței eșecului școlar în jurul mediei naționale.

4. Un județ mai pregătit pentru acutizarea crizei climatice și energetice

Criza climatică deja declanșată cere, la rândul ei, nu doar perfectarea rețelei de apă potabilă și pentru irigații sau mărirea capacității de a interveni la inundații sau incendii de pădure. Ci și atragerea de fonduri masive pentru reîmpădurire, energie regenerabilă, economia circulară, sisteme de sănătate pregătite pentru cataclisme climatice. Cu accent pe mobilitatea pietonală și velo și creșterea ponderii transportului sustenabil de mărfuri și persoane pe calea ferată electrificată.

Într-o lume în care consecințele crizei climatice combinate cu urbanismul eșuat, congestia și poluarea din marile orașe românești vor mări atractivitatea zonelor relativ dinamice – însă mai verzi și mai vivabile – Bistrița-Năsăud are potențialul de a deveni un loc care atrage. În primul rând prin structura de rezistență și reziliență la provocările extreme ce vor veni.

Strategia de dezvoltare a județului Bistrița-Năsăud 2021-2027: 12 proiecte fanion care ne privesc pe toți

Foto @ Bistrița-Năsăud – Poarta Transilvaniei

ARTICOLE SIMILARE

6 COMENTARII

  1. Se vorbeste de HURBANISM esuat si Primaria si CL si CJ nu vede si nu aude cum interesele rechinilor doresc sa demoleze imobile de mare valoare sa ingramadeasca blocuri peste blocuri.
    Cazul cladirii fostei Biblioteci Jud de pe str.Garii si HANUL B-ta unde in apropiere aterizeaza helicoptere pe Spital.
    In aceste locatii se vrea sa apara cate un bloc cu 6-8-10 etaje.
    Dracu stie ?
    Deci strategia voastra e buna numa pe hartie, in rest Dumnezo cu mila !

  2. Terente. Judetul este mirific nu plictisitor.
    Muta-te in Teleorman unde vezi linia de orizont si Campia Romana plina de maracini.
    Nu ai dreptate.

  3. Terente vrea pitipoance si cocalari, el fiind la randul sau, probabil, un bombardier.
    Intr-adevar, cluburile de toate felurile s-au inchis toate aproape. Asta e, nu e ca si cum am pierdut o valoare de baza a omenirii, sau resurse imperios necesare.

  4. Cum o sa reusiti sa scoateti in afara tarii judetul nostru? Voi stiti cu cat se inchiriza o ora de buldozer si un km de carat tot pamantul la sute de kilometri?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Bistriteanul TV

Sponsorizate

FILEXPO oferă spații de expoziție de închiriat în curtea interioară! Au și spații generoase interioare pentru închiriat

Firmele care vor să-și facă produsele mai vizibile și să aibă parte totodată de un spațiu...

Ce să faceți dacă aspiratorul nu mai trage praful și murdăria cum o făcea odată

Dacă aspiratorul dvs. și-a pierdut aspirația, nu mai ridică murdăria sau a încetat complet să mai...

Avantajele garajelor prefabricate

Când se gândesc la un garaj, majoritatea oamenilor își imaginează o structură veche, amplasată în spatele...