16.3 C
Bistrița
miercuri, iunie 16, 2021

OAMENI din Bistriţa-Năsăud: Virginia Brănescu, artista care desfiinţează cu un gest toată mizeria şi graba din jur

Printr-o fericită întâmplare, am întâlnit-o pe scriitoarea şi pictoriţa Virginia Brănescu zilele trecute: plutind parcă în altă lume… Plină de energie și optimism, încă pe baricade, invitându-şi prietenii să treacă s-o viziteze. Povestind cu poftă şi umor despre primele sale expoziţii şi marile satisfacţii…

Fără îndoială – Virginia Brănescu rămâne un exemplu impresionant pentru noi toţi: a reușit să-şi transforme greutățile în aripi, cu care a cutreierat tot universul – după cum o descria unul dintre cunoscuţii săi.

A reuşit să-şi impresioneze concetăţenii cu imaginația-i caldă, cu generozitatea, optimismul şi pasiunea ei pentru arte.

Pictez şi desenez de când eram mică… N-am apucat să fac nicio şcoală de arte. Desenam atunci pur şi simplu, de plăcere. Pe toate foile şi cartoanele pe care le găseam prin casă… Îmi amintesc şi acum de prima expoziţie: maică-mea îmi lua bucăţile de carton colorate şi le lipea în veceul de lemn din fundul curţii… Deci aş putea să admit că acolo am avut parte de prima expoziţie…”, ne-a povestit Virginia Brănescu, emanând un umor cuceritor şi dezarmant…

Are „91 de ani, 7 luni şi aproape 7 zile! Că de la o vârstă, înveţi să-ţi socoteşti zilele, nu anii…!”, cum singură recunoaşte chiar domnia sa. Se învârte nerăbdătoare prin casă, iar căruciorul pe care îl mânuieşte cu abilitate nu o împiedică să gătească, să spele haine sau să aibă grijă de gospodărie.

Nu îşi neglijează însă nici nevoile artistice: şi se încăpăţânează să scrie şi să picteze – desfiinţând cu un gest toată mizeria şi graba lumii care ne înconjoară:

[arve url=”https://youtu.be/RU4EgxNgzs8″ /]

Virginia Brănescu s-a născut în 14 martie 1928, la Bistriţa – „într-o familie de artizani. Bunica dinspre tată, Irina Moldovan, născută Frişan, era o ţesătoare vestită în Beclean. Fiind văduvă cu doi băieţi, o iarnă întreagă a tot ţesut în casa lui Emil Rebreanu la Rodna, făcând stafirung (trusouri) pentru fetele familiei. Pe atunci şi intelectualii mai modeşti apreciau covoarele tradiţionale, cu care îşi împodobeau casa.

Iar tatăl meu practica o meseie pe atunci în vogă. Era pieptănar, ceea ce necesita o mare îndemânare manuală. În caietul său de cântece naţionale sau romanţe, desena întotdeauna câte un vapor foarte frumos, plutind pe apele mării. Se vedeau şi mulţi pescăruşi. Asta poate ca să-şi amintească de cei opt ani petrecuţi pe Marea Adriatică şi pe Mediterană. Patru în serviciul militar obligatoriu, şi alţi patru ani în război.

Mama mea ştia multe snoave sau zicători, cu care mă „dăscălea”de câte ori făceam vreo poznă. Avusese şi ea un tată rapsod popular, care la petrecerile cu familia şi prietenii crea câte o strigătură de se veseleau cu toţii… De altfel, înaintaşii mei, ţăranii şi meseriaşii n-au avut timp pentru creaţii artistice. O făceau doar pentru sufletul lor. Însă femeile din familia noastră au cusut cu motive tradiţionale… Iar eu mâzgăleam de mică câte ceva – „fircălituri” în care vedeam întotdeauna ceva frumos, după mintea mea de copil…”, povesteşte Virginia Brănescu în volumul Adieri crepusculare.

Virginia Brănescu a absolvit Facultatea de Pedagogie-Psihologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. A fost profesor de limba română în diferite şcoli generale. A predat şi la Institutul de Pedagogie pentru Educatoare din Bistriţa, fiind şi psiholog şcolar la Şcoala Sfânta Maria din oraş.

Este în prezent membră a Societăţii Literare „Conexiuni” şi a „Ligii Scriitorilor din România”. Lucrările sale artistice au fost expuse în 14 expoziţii de pictură în ulei (12 personale) la Bistriţa, Năsăud şi Cluj-Napoca, având un album de pictură tipărit.

În ceea ce priveşte activităţile literare, Virginia Brănescu a publicat 21 volume, dintre care zece de versuri, două de proză autobiografică, un portret de pictor în proză, patru volume de eseuri publicistice, o antologie şi are în palmares şi două volume traduse în limba germană.

Virginia Brănescu are o carte de vizită impresionantă, obţinând multe premii atât pentru creaţiile sale artistice vizuale, cât şi pentru cele literare:
Pictură:
• Premiul III la Festivalul Naţional „Mihai Eminescu”, Ipoteşti (pentru promovarea tradiţiilor săteşti), 2011, cu pictura PRIMĂVARA LA SALVA
• Premiul I la Festivalul Naţional „Mihai Eminescu”, Ipoteşti, 2012, cu pictura COPIL ÎN RUGĂCIUNE
• Premiul I la Festivalul „Dropia de Aur”, 2014, din localitatea Dor Mărunt – Călăraşi, cu pictura ŢESĂTOAREA

Literatură:
• Premiul II obţinut de la „Societatea Scriitorilor de Limba Română din Vancouver” – Canada, pentru volumul de poezii SPRE ZĂRI ALBASTRE (2013)
• Premiul II la „Festivalul Internaţional de Literatură” – Pamplona (Spania, 2013) cu volumul SUFLETUL ÎN PALMĂ, în traducere germană MIT DER SEELE IN DER HAND
• Premiul de excelenţă la „International Festival of Literature”, Malmö, Suedia, cu volumul LA PORŢILE IUBIRII, ianuare 2014
• Premiul I la concursul OM BUN, OM RĂU, Răsunetul, 2002 – obţinut pentru proză scurtă (NECAZURILE LELII RAVECA)
• Diplomă primită cu ocazia „Galei Premiilor Culturii Bistriţene”, 2013, prin „Societatea Conexiuni”
• Diplomă Literară „In honorem”, primită din partea „Ligii Scriitorilor din România”, cu ocazia zilei de naştere a autoarei

ARTICOLE SIMILARE

Bistriteanul TV

Sponsorizate

VIDEO: Terase din sticlă pe sistem Valedo retractabil – propunerea POP&POP Glass Solutions pentru cei mai pretențioși clienți

Există probabil zeci de moduri de a închide o terasă, dar pentru cei pretențioși, care vor...

BistriVet angajează contabil, Filadelfia Group caută șoferi profesioniști și însoțitor de grup Grecia / Bulgaria

Noi locuri de muncă sunt disponibile în Bistrița: BistriVet angajează contabil. Filadelfia Group caută șoferi profesioniști,...

CASA RUSU Bistrița: TOMBOLĂ și un TOP 10 super piese de mobilier pentru casa ta 

Dormitoare, sufragerii, fotolii sau colțare în stil clasic sau modern, pe toate le găsești în oferta...