Ne-am permis – ca orice om sentimental și nostalgic – câteva clipe / minute de amărăciune și deznădejde, admirând stâlpii de pe Arțarilor prăbușiți la pământ. Cu mațele de fier dezgolite și frânte… S-a ales praful de Stonehenge-ul bistrițean…
Chiar acum câteva luni – și parc-ar fi fost ieri – ne plimbam pe lângă stâlpii fără soț de pe Arțarilor… Îi redescopeream, falnici și stingheri, străjuind calea ferată, colorați și însuflețiți de desenele lui Gorzo. Artistul care trăiește în București și New York, care a locuit vreo trei luni și la Bistrița, anul trecut…
Care și-a deschis atelierul tuturor curioșilor și le-a permis oamenilor de pretutindeni să arunce o privire pe gaura cheii. Care ne-a mărturisit zâmbind optimist – că Bistrița i se pare pozitivă și foarte primitoare. Că nu prea reușește să perceapă Bistrița ca un oraș – ci mai degrabă ca pe un sat supradimensionat. Într-un sens pozitiv. „Se simte aici liniștea unui sat – mai mare, ce-i drept…”
Se pare că – întocmai ca într-un sat supradimensionat – să zicem satul lui Moromete – s-a stabilit că salcâmul trebuie tăiat, pentru banii și beneficiile ulterioare. Că stâlpii trebuie puși la pământ. Deși beneficiile nu sunt vizibile deocamdată…
Și noi care visam aici un fel de Stonehenge bistrițean… Noi care ne închipuiam că alături de desenele lui Gorzo ar putea apărea altele, din sfera graffiti, să zicem… Că peste câteva sute de ani, urmașii noștri le vor studia cu înțelepciune și curiozitate…
Așa cum eruditul cercetător și arheolog Volker Wollmann ne povestea prin 2017 despre monumentala carte care tratează Patrimoniului preindustrial și industrial în România…
Volker Wollmann includea – la capitolul patrimoniu industrial – și asemenea vestigii comuniste cu care, oamenii, în timp s-au „împrietenit”… Dovadă cei trei-patru stâlpi din capătul străzii. Pe Arțarilor, colț cu Romană, bistrițenii din zonă au construit ditamai umbrarul între stâlpi… Un altul apare tandru înconjurat de plante acoperite cu celofan – gata să încropească, în câțiva ani, o nouă instalație…
FOTO: Cum se vede Bistrița, în ochii unui artist care trăiește în București și New York
FOTO – Utopia lui Dumitru Gorzo, la Bistrița: Tentația de a privi prin gaura cheii
