Setea de pământ care a atins uneori limite ale nefirescului, pentru locuitorii de pe Valea Bârgăului, a mers „umăr la umăr cu setea de cultură: niciun sacrificiu nu li s-a părut bârgăuanilor prea mare pentru învățătura copiilor lor…”
Biserica Evanghelică din centrul orașului a găzduit ieri un impresionant concert-spectacol de operă: „Pescuitorii de perle” – creație lirică de tinerețe a compozitorului Georges Bizet – interpretat de orchestra, corul și baletul Operei Române Craiova.
Intrarea a fost liberă, iar bistrițenii au avut ocazia să urmărească dramatica poveste de dragoste (interpretată pentru prima dată în 1863, la Teatrul Liric din Paris) din Ceylonul antic (Sri Lanka de astăzi), acolo unde doi prieteni din copilărie, Zurga şi Nadir, se îndrăgostesc de aceeaşi femeie, Leila, însă renunță la ea de dragul prieteniei lor. La rândul ei, Leila, o preoteasă care îşi dedică viaţa slujirii lui Brahma, are de ales între datoria spirituală şi dragostea pe care i-o poartă lui Nadir, de care este îndrăgostită, iar atunci când ea este chemată să se roage pentru siguranţa pescuitorilor de perle, cei doi se revăd, iar lucrurile se complică într-o emoționantă poveste din care nu lipsește răzbunarea, dragostea, gelozia sau zbuciumata și dificila alegere între suflet și datorie. Opera are două versiuni pentru final – una în care îndrăgostiţii fug, iar Zurga rămâne singur, aşteptând întoarcerea pescarilor, cealaltă – în care marele preot al lui Brahma şi tutorele Leilei, toţi cei trei protagoniştii fiind ucişi.
Iar dacă ieri, în Biserica Evanghelică, iubitorii de operă au avut ocazia să-l revadă pe tenorul bistrițean Florin Ormenișan, duminică, la Palatul Culturii s-a desfășurat un recital de canzonete și arii din opere celebre – susținut de Alexandra Hordoan (mezzosoprană), Ioana Badiu (soprană), Horațiu Ruști (bariton), Petre Macedonianu (tenor) și Olga Bordas (pian), momentele coregrafice fiind susținute de Ansamblul profesionist de la Palatul Culturii.
[arve url=”https://youtu.be/gRp1rex-wdg” /]
Momentul artistic la care a asistat și nepoata tenorului Constantin Pavel a fost precedat de o foarte interesantă conferință susținută de prof. dr. Mircea Gelu Buta care a reușit să contureze un impresionant tablou al Văii Bârgăului, mărturisind celor prezenți că a fost deseori întrebat dacă nu cumva Constantin Pavel a fost un produs excepțional, dar întâmplător al Văii Bârgăului: „A fost primul director al Operei Naționale Române din Cluj, a fost o personalitate complexă, fiind considerat cel mai mare regizor de operă pe care l-au avut românii – la un moment dat conducea și Opera Română din Cluj, și Opera din București, dar și Palatele Regale…”, a povestit dr. Gelu Buta.
Conferențiarul a povestit despre „setea de pământ care a atins uneori limite ale nefirescului pentru locuitorii de pe Valea Bârgăului”, dar care a mers „umăr la umăr cu setea de cultură – niciun sacrificiu nu li s-a părut bârgăuanilor prea mare pentru învățătura copiilor lor…”
Circularele vicariale și episcopale reglementau nu numai domeniul ecleziastic, ci se ocupau și de probleme școlare, sociale și culturale, folosind de cele mai multe ori un limbaj apropiat poporului – a mai remarcat prof. dr. Gelu Buta, amintind că pe atunci Valea Bârgăului era eminamente greco-catolică și că biserica se implica enorm în educația copiilor, o categorie aparte fiind și grănicerii năsăudeni.
„Legea administrativă din 1870 a impus învățământul maghiar în Transilvania, însă, cu toate împotrivirile, copiii foștilor grăniceri, reușesc prin stipendii și burse, să studieze la școli și universități faimoase… Este și cazul lui Constantin Pavel care a studiat Facultatea de Drept din Cluj, ajungând apoi la Viena și Budapesta, de unde i-a sprijinit la rândul său foarte mult pe tinerii de acasă, cu diverse burse… Acești copii de gospodari țărani, foști grăniceri, vor forma pătura intelectuală a comunei Bistrița-Bârgăului (pe care locuitorii din zonă o alintau Bistricioara), iar acestor intelectuali li s-a adăugat familia preotului greco-catolic Pantelimon Zagrai, căsătorit cu fiica preotului Leon Coșbuc din Leșu, fratele mai mare a poetului George Coșbuc, care venea regulat aici…”, a mai povestit profesorul Mircea Gelu Buta, amintind și despre vizita poetului George Coșbuc prilejuită de un botez în familia Zagrai care avea să influențeze benefic viața culturală și spiritul localnicilor din zonă, despre vizita lui Alexandru Odobescu – scriitorul care în 1894 lucra la Sîngeorz-Băi la un manual de citire pentru clasa a IV-a, despre popasul acestuia în Prundu Bârgăului, unde Odobescu a fost invitat la masă de celebra și prospera familie Monda – între care era și Simion Monda, primul protopop al Bistriței sau Andrei Monda (doctorul care a înființat stațiunea din Sîngeorz-Băi și proprietar al unei superbe clădiri recent renovate, chiar în spatele Hotelului Coroana de Aur)…
Conferențiarul a inclus în tabloul conturat spiritului de pe Valea Bârgăului și pe Coșbuc care a revenit de câteva ori pe aceste meleaguri, unde românii din zonă au organizat tot felul de întâlniri, poetul remarcând, într-o conferință din 1909 că „portul pe Bârgău este diferit față de alte sate”, dar și că „bârgăuancele sunt foarte frumoase”…
