25.9 C
Bistrița
duminică, iunie 26, 2022

MISTERELE Bistriței: Corsetul exclus din școală! Carnețelul de bal, legat cu lănțișor de brâul rochiei

Vine iarna și odată cu ea și sezonul petrecerilor și al balurilor! Atâta doar că la balurile românești se observă de regulă aceleași datini, același șablon vechi. Nu ne dezbrăcăm de moda veche, nu ne chinuim a introduce ceva nou, atrăgător – scria un tânăr nemulțumit de petrecerile anului 1899, în Revista Ilustrată a Bistriței…

Nu ne dezbrăcăm de moda veche, nu ne chinuim a introduce ceva nou, atrăgător ci începem cu Ardeleana, cu Toate trei și punctum. Ici colea se mai rătăcesc câte un Călușer, câte-o Bătută, apoi adio!” se lamenta un tânăr nemulțumit de balurile Bistriței într-un număr din 1899 al Revistei Ilustrate. Dar această nemulțumire nu-l împiedica, se pare, să participe la sindrofii și să admire ținute doamnelor și costumele lor incredibil de atrăgătoare…

O distracție estivală de duminică era și serbarea câmpenească organizată de cele câteva asociații românești, săsești sau maghiare din Bistrița acelor vremuri. Era aproape o regulă ca după fiecare sărbătoare religioasă să se lase cu joc. Aceste aspecte sunt redate în ziarele epocii cu ocazia Adunării generale a Astrei pentru crearea unui Fond de teatru român ce a avut loc în zilele de 7 – 9 septembrie 1902.

La banchetul festiv din 8 septembrie 1902 au participat două sute de persoane din Bistrița, Năsăud și din localități de pe Valea Someșului, Șieului și Bârgăului. În program, pe lângă ședințele publice au avut loc și concerte și seară de dans. Mâncarea bună și băuturile tradiționale împreună cu muzica românească asigurată de arcușul meșterului Cristof, apreciat ca cel dintâi lăutar român din Ungaria și Ardeal, au asigurat o seară de veselie și voie bună de neuitat. Era locul unde se legau prietenii, tonul distracției fiind dat de fiecare dată de tineretul familiilor culte participante la serbări. Cât despre ținutele doamnelor – o mulțime de frumoase doamne și domnișoare împodobeau mesele albe… cu ținute simple, dar aranjate cu mult bun gust” scria Viorel Rus în cartea Adunarea generală a societății pentru crearea unui fond de teatru român publicată la Bistrița în 2012.

Rochia – piesa de rezistență încă din antichitate a femeilor – a evoluat în timp, pe măsură ce materialele și gusturile s-au diversificat. Garderoba unei doamne trebuia să conțină toaletele adecvate fiecărui anotimp, fiecărui moment al zilei, fiecărei activități pe care aceasta o desfășura iar femeile din Bistrița cu veleități sportive aveau obligatoriu în garderobă și un costum de călărie sau, uneori, de vânătoare.

Carnețelul de bal, nelipsit de la talia rochiei

Accesoriile, acum ca și altădată, erau foarte importante și contribuiau la completarea unui costum de bal perfect. Erau căutate noutățile sosite din Occident, de la Paris, Londra Viena sau Budapesta, iar doamnele din Bistrița erau foarte atente la coafuri, mănuși, pene, evantaie, apa de obraz, peruci sau doar meșe, umbrele sau poșete în genul săculețelor de mână.

Nelipsită din costumul de bal al unei doamne era poșetuța prinsă la talia rochiei cu un lănțișor în care domnișoarele își păstrau condeiul și carnețelul de bal, o oglindă de mici dimensiuni și un flacon de parfum sau săruri utilizate imediat în caz de leșin… Carnețelul de bal avea coperți din argint sau din aur iar domnișoarele își notau acolo din timp și într-o perfectă ordine dansurile și partenerii de dans…

Un astfel de carnet de bal se păstrează și în colecțiile Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, fiind realizat cu ocazia balului organizat de Bistritzer Radfahrer Vereins (Asociația Cicliștilor din Bistrița) și datează din 15 ianuarie 1898. Este confecționat din mătase și catifea, la interior cu filigran metalic cu decor floral în care se găsește un fir de mătase cu ciucurel și cârlig care se agăța de brâul rochiei, un breloc sub forma unei biciclete realizat din bronz iar în interior apar înscrise dansurile de la bal: valsuri, polca frnaceză, polca mazur, quadrill, etc.

Parfumul și corsetul – arme imbatabile

Parfumul din esență curată de flori devine și el arma imbatabilă a femeii care se dorea admirată, invidiată și frumoasă la balurile bistrițene iar corsetul s-a păstrat până în perioada Belle Epoque, cedând capriciilor modei referitoare la dimensiunile unei siluete perfecte.

Abia spre sfârșitul Primului Război Mondial s-au îndurat doamnele să renunțe la corset, fapt care a dus și la un anumit tip de cenzură aplicată asupra obiectului vestimentar: locul în care purtarea corsetului a fost interzisă cu mult timp înainte de dispariția sa a fost școala: „Corsetul exclus din școală. Ministrul de instrucțiune al României a interzis printr-o circulară adresată conducătorilor școlilor private de fete, odată pentru totdeauna, purtarea corsetului în decursul orelor de studiu…” informa în august 1899 Revista Ilustrată din Bistrița…

 

Sursa: Elena Pleniceanu, Modă și baluri în Bistrița, la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, articol publicat în Revista Bistriței Nr. XXVII, editată de Complexul Muzeal Bistirța-Năsăud

ARTICOLE SIMILARE

Bistriteanul TV

Sponsorizate

FILEXPO oferă spații de expoziție de închiriat în curtea interioară! Au și spații generoase interioare pentru închiriat

Firmele care vor să-și facă produsele mai vizibile și să aibă parte totodată de un spațiu...

Ce să faceți dacă aspiratorul nu mai trage praful și murdăria cum o făcea odată

Dacă aspiratorul dvs. și-a pierdut aspirația, nu mai ridică murdăria sau a încetat complet să mai...

Avantajele garajelor prefabricate

Când se gândesc la un garaj, majoritatea oamenilor își imaginează o structură veche, amplasată în spatele...