6.2 C
Bistrița
joi, septembrie 23, 2021

POVEȘTI DIN SAT: Copil de suflet

Ca de obicei, badea Alexa își începe povestea după ce mă așteapta să îmi aștern caietul și pixul la îndemână. Apoi, se așază și el pe scăuneșul cu picioare, din lemn, rotund, ce- l ținea după ușî.

-Să vă explic, doamnă! Urmează un lucru foarte interesant, este foarte bun pentru orice om bătrân. Îi un lucru de încercare … Orice părinte poate să-și încerce copilul, să vadă dacă l-a omini la bătrâneță ori nu. Orice părinte…

La noi în sat o fost doi preteni buni, care o mărs în vremurile de demult tocma în America-atunci, înainte, cân o fost libere hotarele-o stat acolo 5 – 6 ani și o venit cu bani frumoși, cum o muncit acolo.

După ce o venit în sat, o cumpărat teren – pământ. Cine ave putere, cumpăra. Așe era atunci! O devenit oameni bogați! Unul din ei, îl cema Dărab Ion, statea în capătul satului. Băbuțan Vasile, locuia în celălat capăt de sat, în capătul din sus. Acolo era un ciurgău bun, că jumătate satu ducea apă din el.

Băbuțan ave două fete și un fecior, în total trei copii. Și Dărab Ion , o sângură fată. Băbuțan o măritat o fată în satul Lac și una, la Luncă, doi km peste deal. Feciorul și l- o căsătorit mai repede și pe vremea aceea, gazdele nu- și dădeau fetele decât la gazde. Și, fecioru la fel. Acela, cu care o fost în America, s -o încuscrit cu el. Așa o continuat gazdușagul. Strângători, zgărciți, o pus pământ pe deal, cum am zice.

Doamnă, umblând prin lumea largă, i s-o dezvoltat sistemul nervos, cum gândești dumneata? mă întreabă omul, arătându-mi cu degetul fruntea.

Nu-i răspund nimic, ca să nu-l iau din sâmburele povestirii.

S-o hotărât doamna, să pună la cale un plan. Adică, să-i încerce pe copii, să vadă ce are să ajungă la bătrânețe. Dacă a ci respectat și ominit. Ave el o nevastă bună, tăt din oameni bogați, da din satu vecin. O chema Măriuca, așa-i zicea. Într-o sâmbătă, la amiază, o chemat – o pe Măriuca și i-o zis așa:

-Măriuca, mi- i tare dor de fetele mele! Vreu să mă duc la Raveca, care-i măritată la Lac, că n-am am fost tare demult și mi- i tare dor de ea. M-oi duce amu, după amiază, să mai apuc să vin până diseară, înapoi.

Măriucao aprobat :

-Du- te, Ionucule!

O luat el o sticlă de ginars, Măriuca o făcut liptie, pe bază de repede și cu treaba bună o trecut dealul și o ajuns la Lac, la cuscri. Mare bucurie o fost pe oameni,da și pe fată, că o venit tata și, mai ales că nu o venit cu mâna goală!

De bucurie, fiecare și-o spus cum îi merge lucrul, s- o înțeles, o adus un canceu de vin, o băut s-o petrecut și timpul o trecut. Spre seară, o zâs Băbuțan:

-Am povestit destul și amu m-oi duce acasă, să nu m- apuce noaptea !

Dar cuscrii o întărit:

-Doamne ferește, cum să mergi, că-i noapte! Culcă-te liniștit, că doară avem unde te culca!

O mai băut ei două pahare șî sara, la 10 s-o culcat, că era zi de lucru, să se poată scula, la 5, la animale.
De dimineață, cuscra-sa s-o sculat, o tăiet un pui, rapid, să facă friptură bună. Nu l-o deranjat, pân nu o fost gata puiu. Fript, prăjit.

Atunci, fata i-o zis lui socru-său:

-Socrule, du-te și-l scoală pe tata, că-i gata mâncarea !

-Doară , mi-i greu să mă duc să-l smintesc din somn. Du- te tu, că ești fată și ți-i tată!

S-o dus fata:

-Bună dimineața, tată!

-Bună dimineața, draga tatii!

Așa voroveau ei, între ei.

-Tată, trebe să te scoli, că-i gata prânzu!

Și, i-o mai pus o întrebare:

-Auzi, tată, d-ta, totdeauna te sculai la 5, la animale, cum de-ai stat așa de târziu, în pat?

-Vai de mine, draga tatii, mi- i rușine să- ți spun de ce nu m-am trezit!

-Vai, tată , ești beteag? o întrebat fata.

-Vai draga tatii, mai rău ca beteag…

-Da, ce s-o întâmplat?

-Nu știu că, cam spre dimineața, m-o luat o durere mare în burta-ori o fost vinul prea rece, din beci-și , să cie cu iertare, mi-o mers burta.

-Ai făcut… în pat?- întreba fata speriată.

-Da, am făcut și mi-o fost rușine să mă scol.

-Vai de mine, că m–ai făcut de rușine ! Mai bine, nu veneai ! Miras-ar lumea !…

N-o zis nimica omul și s-o sculat. În loc să zîcă,,Iasă, tata, este apă bugătă , hai să te speli !’’

Da, tata o chemat-o înapoi și, de la ușă. S-o sculat din pat și i-o spus:

-Hai, Raveca, înapoi!

O rădicat vernica.

-Uită-te, draga tatii! Cum mi l-ai așternut, așa îl am și amu. Numa, am vrut să văd, ce-oi ajunge la bătrânețe! Și, câtă grijă îi ave de mine, că eu am lucrat, am căștigat bani, în America, am cumpărat pământ, ca să vă împart la tăți , cân n- oi mai putea lucra. Până atunci, lucru cu oamenii săraci. Nu v- am luat pe voi, ca să mă ajutați. Am gândit ca pe cân n- oi mai putea, vă predau vouă toată averea. Da, acuma, dacă te-am încercat, sigur nu mai am nicio încredere în tine și nici de la mine, nu mai capeți nimica.

I-o dat un hectar, cân s- o măritat.

-Nu mai ai niciun drept la casă! Rămâi sănătoasă, că eu nu te-oi mai căta, în veci. Dacă îi veni la înmormantare, bine, dacă nu, nu. Și, cu tine am terminat.

O mers în casă, s- o spălat și s- o pus la masă, o băut un păhărel de ginars, de amar și de necaz. Nu s-o arătat supărat, nu o observat cuscrii, nimic. O pornit apoi, cătră casă.

Măriuca, l- o văzut de departe, l- o așteptat, cu brațele deschise, l-o așteptat să ducă vestea bună, despre fată. O venit omu, o pupat femeia –vesel- să nu știe nici femeia lui –nime n-o știut. S- o dus și s-o rânduit animalele, pe afară.

-Cum o fost, măi omule?

-Tare, tare bine! gazde, fata- i fericită, vai de mine!

După masă la ora 3, altă pregătire.

-Măriuca dragă, nu am liniște până nu mă duc până la Anica, de la Lunca.

S-o dus omul și la Anica de la Lunca. Tăt, oameni gospodari. L-o primit cuscrii, fata s-o bucurat . O făcut ca la prima fată.

Aceleași cuvinte urâte.

O venit acasă și ca să nu apuce să afle fetele de întâmplare, s-o așezat animalele, și apoi o pornit la fecioru-său, la Iosif.

-Vreu, Măriuca, să vad cum trăiește Iosîf, să știu, să mor liniștit !

La fel s-o întâmplat și aici.

O fost în sat și o băut până târziu și s-o prefăcut că-i beat. Dimineața, o mers direct la fecioru său . O făcut ca dincolo, la fete. Ai băut ș-ai făcut în pat.

-Măi, tata, m- ai făcut de rușine, în sat.

-Stai, stai, Iosife! Ia, vezi, patu-i curat! Nu-oi mai veni eu să dorm aici, niciodată! Să știi că am fost și la surorile tale, la Lac și Lunca.  V-am încercat pe tăți trei. Știu acuma că n-oi mai ave nicio omenie, de la niciunul dintre voi. Și, din tăt ce trebe să vă dau, nu vă dau nimic. Stiți pe cine aduc, în locu vostru ? Scriu averea și întăbulez pe el.

-Pe feciorul lui văduva Saveta, ce lucra cu zâua, în sat , pe Tavian.

După fecioru -său, o pus-o la încercare pe femeie, pe Măriuca.

-Tu, Măriuca, fă bine și adu-mi și mie un pahar de vin, taie un pui, să mâncăm, că-s tare împăcat în suflet, că li-i bine.

O stat și s-o petrecut, până sara, tărziu. A doua zi, nu s-o rădicat din pat, până târziu. După o vreme, femeia l-o sculat.

-Mă, bărbate, tu nu te scoli din pat? Trebe aranjate animalele.

-Femeie dragă, cu mine-i bai!

-Da, ce te doare?

-Amu, nu mă doare nimica da, m-o luat o durere mare, cam pe la 4 dimineața…, și cred c-am băut vinu acela rece și de acolo…mi-i rușine să-ți spun…

-Doamne, măi bărbate, nu-i nimica! Spălăm și de 10 ori, dacă trebe!

-Da, te mai doare burta?

-Măriuca, nu mă mai doare nimica, îți mulțămesc din suflet că am o femeie care ține la mine până la moarte.

-Da, bine, măi bărbate, doară avem doua fete și un fecior.

-Vai, Măriuca, am fost la tăți. Pe rănd…Și aceleași vorbe grele, jignitoare, m-o suduit și fetele și fecioru.
Ș-amu, ce ne-om face?  Îl aducem pe Tavian, fecioru văduvii. Garantez eu că niciun copil nu m-a respecta, ca Tavian.

Măriuca o fost de acord cu bărbatu-său. Nu departe sta de Babuțan, pe un răzor, acolo ave o căsuță.
O mărs omu la văduvă, i-o istorisit situația și aceasta i-o răspuns, spărietă.

-Cum, dumneata, cu trei copii-două fete și un fecior – să- mi mai iei și fecioru meu? L-or omorî aeștia, a dumitale!

-Nuuu, eu garantez că nu s-a întâmpla nimica! Întăbulez pe el toată averea.

L-o adus pe băiet acasă.

Primul lucru, i-o făcut un costum, un rând de haine, cum nu mai ave nimenea în sat. El ave haine slabe, era sărac. L- o- mbrăcat cum era mai scump, ca pe un om bogat.

Și, s-o apucat acela de gospodărie, că s-o mirat tăt satu .

Nu l-o lăsat nici măcar să intre în grajd, pe Babuțan, nici s -aducă o găleată de apă, de la fântână. Nici pe nevasta lui. O fost un exemplu păntru tăt satul.
Toata lumea i-o lăudat mintea. Și oricine vrea să pună copiii la probă, nu greșește.

Și, o fost un copil înfiet, care o avut grijă de ei, până la adânci bătrâneți, l-o înmormântat cinstit, cu trei preoți , cum n -o mai fost în sat.

Un om bogat o rămas dintr-un om care mergea cu zâua, la lucru.

La urmă, s-o căsătorit și o luat o fată săracă, așa cum o fost el.

Nu, nu greșește!

ARTICOLE SIMILARE

Bistriteanul TV

Sponsorizate

Hotel Boutique Roser House Colibița angajează ospătari și bucătar. NOI locuri de muncă, în Bistrița

Se fac angajări la Hotel Boutique Roser House Colibița, IMP România, Transmixt, Fan Curier, Italtextil Sărata sau Leoni. La Aquabis Beclean sunt disponibile un post de încasator și unul de cititor contoare. Rombat are nevoie de electricieni și mecanici.

FOTO/VIDEO: S-a deschis Carrefour Express la Bistrița – un magazin ”mai aproape de client”

Un nou magazin „mai aproape de client„ s-a deschis la Bistrița. Pe strada Împăratu Traian nr...

FOTO: La Roser House ai lacul Colibița la picioare!

Lucrezi, alergi dintr-o parte în alta, și ai nevoie de un loc unde să te deconectezi....