6.5 C
Bistrița
marți, octombrie 4, 2022

Tradiții: Mărțișorul, lupta dintre bine și rău, viață și moarte… Obiceiuri străvechi de acum 8000 de ani

În secolul al XIX-lea, mărțișorul era confecționat de mame care adăugau celor două fire împletite și câte o monedă de argint sau aur. Îl dădeau copiilor în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Din anul 2017, Mărţişorul a fost inclus pe Lista UNESCO, drept obiect de patrimoniu mondial imaterial.

Mărțișorul este legat de un vechi ritual de înnoire a timpului, în prag de primăvară. El are totodată și legături cu tradiția Dochiei, o zeitate carpatică – ne reamintește etnolog prof. Emilia Ometiță, șef-birou Cultură Tradițională, la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud..

Mărțișor” este și denumirea populară a lunii martie. Acum începe anul agrar-pastoral, dar și practicile tradiţionale agrare.

Mărțișorul era prins de crengile înflorite sau era aruncat pe brazdă nouă, în fântână. Era prins în coarnele animalelor de muncă.

Mărţişorul, protector al gospodăriei şi sănătăţii

Simbolic, mărțișorul este un fel de amuletă. Semnifica funia anului care adună zilele ce aparțineau anotimpurilor iarnă – vară

Conform tradiției populare, mărțișorul ar fi fost tors de baba Dochia. Era un fir asemănător vieții omului. El reprezenta împletirea lunilor, săptămânilor și zilelor anului, adunate și răsucite într-un șnur alb-roșu. 

Fetele și femeile tinere purtau mărțișoare de 1 Martie, pentru a sărbători venirea primăverii. Se purta mărțișorul și ca talisman solar.

Mărțișorul este menționat documentar în secolul al XIX-lea. Unii etnologi îl consideră un simbol cu o vechime multimilenară. 

În secolul al XIX-lea, mărțișorul era confecționat de mame care adăugau firelor împletite și câte o monedă de argint sau aur. Îl ofereau copiilor în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui.

Copiii îl purtau la mână sau în piept, timp de 12 zile. Putea fi purtat, de asemenea, până la Buna Vestire sau până de Florii. Uneori – chiar până la înflorirea unor arbuști sau copaci. Atunci mărțișorul era agățat în crengile acestora.

În timp, mărțișorul a pătruns și în cultura urbană. Dacă altădată el reprezenta un talisman, actualmente își păstrează doar funcția socială. A devenit un pretext pentru a face mici cadouri celor dragi, pe 1 Martie. 

Mărţişorul – lupta dintre bine şi rău, ne amintesc cei de la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.

El reprezintă dualitatea contrastelor: noaptea cu ziua, viaţa cu moartea, boala cu sănătatea, iarna cu primăvara.

George Coşbuc afirma că mărţişorul trebuie purtat ca „să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul.

Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet… Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească…

Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din an. Era momentul în care se marca „Matronalia” – o sărbătoare consacrată lui Marte, zeul războiului, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii.

La traci, aceleaşi atribute le avea zeul Marsyas Silen.

Era considerat inventatorul fluierului. Cultul său era legat de celebrarea gliei şi vegetaţiei. Lui îi erau consacrate sărbătorile primăverii, ale florilor şi ale fecundităţii.

Dovezi ale obiceiurilor de mărţişor datează de acum circa 8000 de ani. O demonstrează descoperirile făcute în situl arheologic de la Schela Cladovei, judeţul Mehedinţi. Aici au fost descoperite coliere de care erau agăţate mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu.

Dacii purtau la gât mărţişoarele la gât, confecţionate din pietricele albe şi roşii. Roşul simboliza sângele, soarele şi viaţa, adică femeia. Iar albul reprezenta claritatea apelor şi înţelepciunea bărbatului. Șnurul era o îmbinare a celor două culori. El simboliza unirea celor două forţe care dau naştere vieţii.

Cele două culori au rămas până azi simboluri ale celor două sexe. Se regăsesc şi în pomul vieţii, la nuntă sau la înmormântare.

Sărbătoarea mărţişorului este celebrată în Europa de Est, din România, până la graniţa Bulgariei cu Grecia.

Fiecare ţară marchează acest moment în conformitate cu propriile tradiţii. La români şi în Republica Moldova există mărţişorul. La bulgari este Martenitsa: şnururi sau ciucuri împletiţi, alb-roşii. Aceștia simbolizează iubire, sănătate şi fertilitate.

În Albania există lidhka – însă aici simbolul este purtat doar de copii. La fel și în Macedonia, însă doar după 14 martie, până la apariţia primelor rândunele. Apoi este agăţat de un copac pentru a alunga spiritele rele.

În Ardeal, mărţişoarele erau agăţate la uşi, ferestre sau chiar pe coarnele animalelor domestice. Exista credinţa că astfel sunt alungate duhurile rele.

Dobrogenii obişnuiesc să poarte mărţişoarele până la sosirea cocorilor. Apoi le aruncă în aer, pentru ca astfel să primească o fericire „înaripată”. În Banat exista obiceiul ca fetele să se spele cu zăpadă, sau cu apă de pe frunzele fragilor. Credeau că astfel vor fi iubite şi pregătite pentru măritiş.

În zona Bistriței şi în Moldova, ca şi dincolo de Prut, există obiceiul ca mărţişoarele să fie oferite de fete băieţilor, pe 1 martie. Pe 8 martie, băieţii vor fi care oferă mărțișoare fetelor.

Izolat se credea că mărțișorul protejează de deochi şi predispune la noroc, bogăţie şi fericire.

Tot în ziua de 1 martie există la noi tradiţia „babelor”. Fiecare persoană îşi alege o zi între 1 şi 9 martie, corespunzătoare legendei babei Dochia. Ea a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace. Legenda spune că  Dochia moare îngheţată, împreună cu turma ei, din cauza unui ger năprasnic.

Conform tradiţiei, aşa cum este vremea în ziua în care este aleasă baba, așa vor fi şi oamenii: liniştiți şi frumoși sau supărați şi urâți.

Cel mai vechi mărţişor din România datează, din anul 1879 şi are forma unei inimi din argint. Un alt mărțișor realizat în anul 1898 are forma unei rândunele aflate în zbor – ne mai informează cei de la Arhivele Bistrița-Năsăud. Ambele se află în posesia unui colecţionar din Bucureşti.

Sursa @ Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud & Centrul Județean pentru Cultură

Foto @ Centrul Județean pentru Cultură BN / „Mărțișor folcloric” realizat de Onița Petrican, Beclean

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Bistriteanul TV

Sponsorizate

Cum îți pot schimba rezultatele la loterie viața?

Oamenii rămân deseori la un loc de muncă foarte mult timp din cauza dorinței de bani....

Și ce dacă e toamnă?!? La Casa EMA te bucuri de piscină indiferent de vreme. Familiile au prețuri speciale

Faptul că a venit toamna nu ar trebui să te împiedice să te relaxezi înotând. La...

Vineri și sâmbătă, 20 la sută REDUCERE în magazinele MARECOM! Sărbătoresc 17 ani de când produc costume în fabrica din Năsăud

Producătorul de îmbrăcăminte MARECOM sărbătorește weekendul acesta 17 ani de când produce costume și haine pentru...