După 1989, intravilanul municipiului Bistrița a crescut de aproape trei ori. Așa se face că avem peste 200 de străzi noi, care nu existau înainte de 89. Lucrurile ar fi stat altfel, probabil, dacă administrațiile orașului ar fi adoptat o poziție dură și tranșantă. Așa s-a întâmplat la Cluj. În cartierele de acolo, ai toate șansele să vezi în curtea unei case mici – două case mari…
„Sunt 185 de străzi noi, care nu existau înainte de ’89. În afara acestora, mai sunt încă 53 de străzi așa-zis private. Din cele 185 de străzi, una a fost asfaltată înainte de venirea mea la Primărie. 50 de străzi de pământ au fost asfaltate de când sunt eu primar”, a explicat Ovidiu Crețu, zilele trecute.
Edilul a mai precizat că a fost vorba despre o strategie a adimistrațiilor de după ’89. Toți foștii primari au permis oamenilor să-și facă locuințe acolo unde au găsit teren ieftin. „În felul acesta orașul s-a dezvoltat foarte mult, pe toate dealurile din jur”, a punctat Ovidiu Crețu.
Noile străzi s-au asfaltat din bugetul propriu al orașului. Pentru că nu au fost eligibile pentru niciun program de asfaltare. „Dacă bugetul ar fi mers ca până în 2017, lucrurile ar fi stat mai bine. Tăierile de atunci ne-au dus la imposibilitatea de a continua programul de asfaltare a 7-10 străzi anual. Va trebui rezolvată problema bugetului, prin Legea Bugetului. Astfel încât municipiile și orașele mari să aibă buget propriu. Pentru că banii se fac în aceste orașe. Practica a fost ca acești bani să fie îndreptați spre zona rurală, care trebuia și ea dezvoltată, dar nu în detrimentul orașului”, a mai spus Ovidiu Crețu.
Străzi noi, probleme noi…
Cert este că Bistrița, față de orice alt oraș, este un caz deosebit – prin intravilanul aproape triplu și numărul foarte mare de străzi noi.
„Ar trebui să se asfalteze întâi cele 135 de străzi, după care s-ar putea trece și la străzile private… Dar sumele sunt foarte mari”, a admis primarul Bistriței.
Lucrurile ar fi stat altfel, probabil, dacă administrațiile municipiului ar fi adoptat o poziție dură și tranșantă – și nu ar fi permis extinderea intravilanului. Sau ar fi decis că trebuie să se construiască doar în interiorul orașului, așa cum s-a întâmplat la Cluj.
„Acolo în cartiere ai toate șansele să vezi în curtea unei case mici – două case mari. A fost o altă strategie, o altă viziune. Și domnul Pavel Popescu, și domnul Vasile Moldovan și am continuat și eu – am deschis posibilitatea ca bistrițenii să-și construiască case. Ne-am trezit cu o sumedenie de probleme pe care trebuie să le rezolvăm… Asfalt, canalizare, gaze, iluminat public… Nu avem bani să le facem pe toate. Dar avem un fond locativ important și cert este că în Bistrița avem un fond locativ important și că în Bistrița locuințele sunt mult mai ieftine față de acele orașe care nu au permis dezvoltarea în exteriorul orașului…”, a conchis primarul.
Ovidiu Crețu a încercat astfel să răspundă locuitorilor de pe strada Zăvoaie, care așteaptă de ani de zile modernizarea.
„M-am întâlnit cu cetățenii care au terenuri acolo. În dreptul Podului Berăriei se întâlnesc spate în spate terenuri private ale unor cetățeni. Am cerut să doneze 5 metri de-o parte și de alta, astfel încât să facem o stradă directă de la Podul Berăriei până în strada Zăvoaie. Din păcate refuzul a fost categoric. Nu am avut altă soluție decât să intrăm pe strada Faleză și să facem astfel legătura cu partea de peste Podul Budacului…”, a mai explicat edilul.
Foto @ Arhivă
