si sefii functionarilor? sau sefele?? veti avea surprizeeee!!::)))

Ce folosesc masiba de serviciu in scop personal

Motto:
„Proști, dar mulți”
(Costache Negruzzi- Alexandru Lăpușneanul )
Fără nici o legătură cu capitolul 3 al nuvelei lui Costache Negruzzi, intitulat „Capul lui Moțoc vrem” , cert este că funcționarii care lucrează la stat sunt cam mulți.
De aceea, guvernul ar trebui să-si facă ordine in propria ogradă prin măsuri de reducere a cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc minimum 5000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe de la 40 la cel mult 12. ( Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.

In toată lumea civilizată adevărata cercetare stiintifică se face în universităti. Noi am păstrat în țară modelul sovietic din perioada comunistă în care cercetarea era concentrată în institute rupte de universități. După revolutia din 1989 au existat anumite tentative timide de remediere a situatiei . Astfel, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost înfiintată Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) , cu atributii în realizarea de studii ce fundamentează procesul de repartizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat al României pentru universități.
Dar, ca la noi la nimeni; a fost creat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România este o anomalie creată ca sinecură pentru satisfacerea clientelei politice aflate la guvernare.
Întâmplâtor sau nu în fruntea ministerului a fost numit un individ cu o teză de doctorat efectuată la Facultatea de Sociologie a Universității București, sub îndrumarea profesorului Vasile Dîncu, invalidată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), pentru irelevanţa ştiinţifică.
Evaluarea unei teze de doctorat de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) se face de catre o comisie de specialitate formată dintr-un presedinte si evaluatori 3 membri ai comisiei, în funcţie de tema tezei de doctorat. În cazul tezelor care tratează subiecte multidisciplinare sau interdisciplinare, numărul evaluatorilor poate fi suplimentat şi aceştia pot face parte din mai multe comisii de specialitate ale CNATDCU. Membrii comisiei de evaluare fac analiza tezei de doctorat pe baza următoarelor criterii:
a) relevanţa ştiinţifică;
b) impactul potenţial al rezultatelor şi măsura în care teza aduce contribuţii substanţiale la cunoaştere în domeniul respectiv ;
c) originalitatea şi caracterul inovativ sau creativ şi măsura în care candidatul demonstrează abilităţi de gândire critică independentă; (analiza tezei de doctorat cu programe specializate în verificarea originalităţii si depistarea plagiatului)
d) măsura în care candidatul a utilizat în mod adecvat metodele şi metodologiile de cercetare;
e) măsura în care modalitatea de prezentare a informaţiilor în cadrul tezei este adecvată;
f) măsura în care candidatul demonstrează înţelegerea literaturii relevante în domeniu şi familiarizarea cu aceasta;
g) măsura în care rezultatele prezentate în teză au fost publicate sau acceptate spre publicare, în urma evaluării de către evaluatori externi (prin peer review), ori stau la baza unor cereri de brevet sau a unor aplicaţii ori măsura în care rezultatele prezentate în teză au potenţialul de a fi publicate în acest fel sau de a fi aplicate;
h) respectarea normelor de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.
Asadar, o teză de doctorat fără relevanţă stiinţifică nu există.
„Vasile Dîncu are o parte importantă din vină deoarece a supervizat teza de doctorat și putea semnala eventualele erori” , după cum a precizat un fost membru al CNATDCU .
Este vorba de teza de doctorat cu Titlul : ASPECTE ALE SPECIFICULUI ORGANIZAȚIONAL AL ROMÂNIEI. MODELE SOCIO-ORGANIZAȚIONALE DE ACTUALIZARE A POLITICILOR DE RESURSE UMANE ÎN RÂNDUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI

DATA SUSȚINERII: 02/09/2022
ORA SUSȚINERII: 10:00
LOCUL SUSȚINERII: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
DOMENIUL: Sociologie

Autorul tezei de doctorat: IVAN Bogdan-Gruia
Conducătorul științific: Prof. dr. Vasile DÎNCU (Universitatea București)
Președinte comisie: Conf.dr. Darie CRISTEA (Universitatea București)
Referenți oficiali:
Prof. dr. Valentina MARINESCU (Universitatea București)
Prof.dr. Nicu GAVRILUȚĂ (Universitatea Al. Ioan Cuza din Iași)
Prof.dr. Dan CHIRIBUCĂ (UBB Cluj-Napoca)

Locul susținerii:
SALA DE CONSILIU A FACULTĂŢII DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ